I can't help but love you (boyxboy)

18

Boxer.

Mă holbam în oglindă la propria reflexie. Nu arătam rău, nu? Sincer să fiu, chiar mă cred destul de frumușel. Adică până la urmă am apărut și-n reviste, și pe bloguri în diverse competiții ca bărbatul anului… deci clar nu eram urât. Familia Wallace avea genetici bune, asta nu era atât de puțin evident și eu eram un exemplu bun.

Iar corpul meu arăta decent. Chiar bine. Am muncit mult pentru el. Mai ales când ai un program ca al meu de încărcat, să îți păstrezi corpul era o adevărată provocare. Dar arătam chiar foarte bine, aveam linile foarte definite și formele proporționale. Și de asemenea se asorta perfect și cu fața mea! 

Câte femei și câți bărbați (chiar) m-au plăcut— numărul desigur nu este unul mic. Iar cel de pe instagram spune același lucru. (Nu că mă laud, dar am și fanepage-uri. Nu prea le dau like pentru că după mă trezesc că zice lumea că flirtez cu minore.)

— Chiar sunt confuz, Milena! Zi-mi, este ceva greșit cu mine? Întreb poate prea dramatic. Am fața simetrică, buze cărnoase, nasul drept, frizură mișto, am și un corp bine făcut, pătrățele, sunt deștept, sunt moștenitorul întregului imperiu Wallace și sunt bun la flirtat. Nu înțeleg ce Dumnezeu fac greșit de Leo nu mă place și punct. Acum am aflat că iubitul lui e posibil boxer.

— Ai uitat să enumeri prost, îmi replică femeia în timp ce schimba scutecele la unul dintre copii ei.

Mă trântesc în fotoliu și îmi trec degetele prin păr. Nu-i răspund.

— Chris, încearcă să-ți folosești creierul, știu că-ți este greu. Poate nu ești genul lui.

— Nu sunt genul lui? Mi-a zis acum 3 ani că sunt fix genul lui, iar acum câteva zile mi-a spus că nu se aștepta să-l pot uimi mai tare, dar uite că am făcut-o, zâmbesc mândru. Înseamnă că sunt neapărat genul lui. Plus că se culcă cu mine, îmi privesc unghiile plictisit.

Se întoarce spre mine uimită.

— Vă culcați împreună? Și cine este dintre voi doi… știi tu, cel ce o primește??

— Nu ești prea curioasă? Îi arunc o privire urâtă. 

— E o întrebare decentă, trebuie să-ți înțeleg situația, zice fără prea multe remușcări.

— Până acum el… dar am avut doar de câteva ori și acum 3 ani ne mai schimbam. Nu mă deranjează nici invers.

Ezită puțin înainte a răspunde. 

— Păi și dacă are iubit… nu știu, nu vreau să fiu rea, înseamnă că-l înșală. Știi cum se zice, lupul își schimbă blana, dar năravul ba.

— Vrei să zici că dacă o să fie cu mine o să umble și cu alții? Murmur mai mult pentru mine.

— Da.

Îmi rezem obrazul în palmă și-mi trec degetul ușor peste materialul canapelei. Mă gândisem la asta. Cum să nu o fac? În ultimul timp doar la asta mă gândeam. 

— În engleză se numește "turn a blind eye"*, îi răspund onest.

Se întoarce spre mine cu o privire urâtă, încrucișându-și brațele la piept.

— Cine te-a mințit că ești deștept? Tu te gândești măcar odată? Înțeleg că pentru oamenii proști este un efort, dar chiar trebuie să încerci câteodată. O să-ți prindă bine.

— Fuck, Milena, nu înțelegi. Îl plac pe tipul ăsta de 3 ani, am crezut că totul a trecut, dar când l-am revăzut totul mi-a revenit. Îmi este imposibil să renunț la el. Mi-a intrat în sânge. Și nici nu o face pe inabordabilul, nu este genul hard to get, dar nu înțeleg ce mă înnebunește atât de mult la el. Doar simt că-l vreau. Sunt disperat.

— Ești doar îndrăgostit, Chris. Culcă-te cu el încă de câteva ori și poate ți-o trece.

— Mă culc cu el de înainte de a îl cunoaște. Și totuși deși îl am în pat, simt constant că nu o sa fie niciodată cu adevărat al meu.

— Poate pentru că este mai bine?

— Sau poate pentru că mai am de muncă. Milena, vreau să încep a practica box.

— Ești idiot? Mă privi nu foarte impresionată.

— Dacă are de fapt ceva pentru boxeri? Un fetish ceva? Îmi arcuiesc sprâncenele. S-ar merita de încercat.

— S-ar merita de încercat și pe tine de lovit cu ceva în cap, poate devii mai deștept, dar uite că nu încearcă nimeni s-o facă.

///

— Ești sigur că vrei deodată să treci pe ring? Ai forma bună, dar este strict muncită.

— Sunt curajos, zâmbesc scurt.

— Zâmbește cât poți, oftă instructorul. Bine, uite. El este cel mai nou înainte de tine. Așa poate o să văd și eu unde este de muncit.

— Merci, îi răspund scurt și îmi întorc privirea înspre ring.

Erau doi deja care se luptau și acum că mă uitam la ei, nu mă prea fascina. Părea prea agresiv. Mai ales pentru mine. 

Nu incasa niciunul lovituri, deoarece cumva amândoi le omiteau la țanc, dar după câteva secunde— fix după ce m-am gândit eu la asta, unul dintre ei primi un pumn direct în piept, fiind aruncat direct pe podea. Mă durea pe mine să mă uit la asta.

Am atâtea de făcut, dar îmi irosesc timpul cu prostii de astea. Oftez. Ce nu fac eu pentru el.

În comparație cu tipii de aici, eu mă simțeam ca o scobitoare. Erau pachete de mușchi. Și nu glumeam.

Înainte să se ridice tipul de pe podea, instructorul sare în ring și vorbi cu el, iar el îi răspunse simplu. Celălalt bărbat— care câștigase runda cred, nu mă pricep la de astea— plecă, spre norocul meu, dar rănitul se adună de pe podea, iar eu primesc semnul de a mă ridica.

— El este nou, e doar de o lună aici, dar sper să te descurci.

Nu m-am bătut în viața mea fără să trișez. De obicei mai trimiteam mesaje în subconștient și le "ghiceam" mișcările, dar nu mă băteam prea des oricum. Aveam oameni pentru mine care să o facă. Însă de data aceasta, nu mai vreau să trișez.

— Ține-te bine pe picioare, comentă tipul înainte ca eu să încerc să iau poziția de start.

Doar râd.

///

— Uite gheață pentru obraz. Ți-am zis, Christopher, să nu o faci, dar ai insistat.

Mi-a zis! Mi-a zis! Dar deja e târziu pentru așa cuvinte. Oricum acum aveam obrazul vânăt, foarte minunat.

Măcar să mă laud că am stat mult pe scenă, dar nici asta. Nici nu a început bine că deja m-am trezit la podea. Nu înțeleg cum, nici nu am realizat când m-a lovit, atât de rapid a fost, dar am mai cerut și o a doua oară. Nu că a fost mare diferență, acum m-am ales și cu vânătaia asta.

— Meh.

Mda, boxer din mine ca din Leo părinte la biserică. Slabe șanse. 

*turn a blind eye — a se preface că nu observă