O noua viata

Capitolul XVIII

Radiografiile alea semănau cu cele ale tatălui meu. Și din câte am înțeles de la mama mea,el a murit peste ceva timp din cauza la nu știu ce boala. Nu știu cum se numește. Ca nu mi-a spus. Și avea și el aceleași probleme cu coșmarurile astea ciudate. Cand eram mai mica, aveam vreo 5 ani îl auzeam mereu pe tatăl meu cum tipa. Pana când am auzit-o pe mama mea cum tipa după el sa nu facă ce voia sa facă..... Deci bănuiesc ca s-a sinucis..... Niciodată nu m-am gândit la asta... Deci asta înseamnă că o să mor și eu? Ce se întâmplă?

Am auzit cum bătea cineva la ușa. Speram doar sa fie Levi la ușa. Deja nu puteam sa îmi mai țin lacrimile în mine. Ma duc aproape fugind la ușa și spre bucuria mea Levi a venit mai devreme. Asa ca ma duc la ușa de la baie ca să ii spun Cristinei ca am plecat. Nici nu am mai așteptat un răspuns ca deja am fugit pe ușa. Și l-am tras după mine și pe Levi. Levi ma tot întreba ce s-a întâmplat, dar eu nu am scos nici măcar un cuvânt pana acasă. Doar am continuat sa îl trag după mine pe Levi. Când am ajuns acasă i-am dat drumul lui Levi și m-am așezat pe un scaun din bucătărie.

"Acum poți sa îmi spui ce ai?"

"Nu am nimic. Doar m-am plictisit la Cristina. Ca ea s-a dus sa facă dus și pe mine m-a lăsat acolo. Și da."

Am spus totul atât de rapid și m-ai aveam un pic sa plâng dar am încercat sa țin totul în mine și sa nu arat ce am.

"Dar tu de ce ai venit asa devreme adica e de abea 19:30"

"Pai și eu ma plictiseam acasă și am zis sa vin sa stau și eu cu voi dar nu am putut ca cineva ma tras înapoi pana acasă și fără nici un motiv."

"Dacă știam te lăsăm acolo"

"Haha"

Încep sa rad. I-am spus lui Levi ca merg sa fac un dus. Am început sa fac dus pana când mi-am dat seama ca eu nu aveam haine. Cum puteam sa uit eu mereu ceva când merg sa fac un dus nu știu. Asa ca strig după Levi.

"Haine sau prosop?" ma întreabă Levi

"Haine" ii spun eu cu un ras mai forțat

Vad cum pleacă Levi de la ușa și merge sa îmi i-a haine pentru mine. Peste câteva secunde îmi aduce un tricou negru cu niște pantaloni. Tot de ai lui. Pijamalele mele erau la spălat.

Dupa ce m-am îmbrăcat merg la Levi, iar ma simțeam ca un copil mic cu hainele lui. Încă nu înțeleg de ce sunt atât de pitica și am 23 de ani. Nu înțelegeam cum putea Levi sa fie mai înalt ca mine, adică el are doar 1,60. Eu cât as putea sa am?

"Ar trebuii sa mergem în oraș sa îți cumpărăm niște haine."

"Când?"

"Maine dupa ziua de curățenie"

"Maine avem zi de curățenie?"

"Dap"

"Și din ce bani imi i-au eu haine?"

"tsh.... Îți cumpăr eu."

"Asa de Valentine Day?"

"Adică?"

"Pai mâine e Valentine Day"

"Am și uitat."

Mi se părea ciudat. Levi nu uita nimic niciodată. Dar în fine. Toată lumea are dreptul sa uite ceva. Pana la urma mi-a spus Levi sa nu ies afara ca el se duce sa se culce. Și poate o sa dorm și eu în noaptea asta. De dormit oricum nu dormeam. Îmi era foarte frica ca o sa am iarăși coșmaruri. Și nu vreau sa ma transform iarăși în titan. Dupa ceva ore tot ce aveam în cap erau doar radiografiile alea. Asa ca am ieșit afara. Știu ca nu l-am ascultat pe Levi. Dar aveam o speranța că dacă ies afara o sa ma mai liniștesc un pic. Dar a fost și mai rău. Îmi aminteam cum ma scotea tatăl meu noaptea afara sa ne uitam la stele fără sa știe mama. Și câteodată când erau licurici îmi aducea un borcan și ma lasă să prind unul. Dar niciodată nu reușeam sa ii prind. Deoarece nu eram atât de înaltă încât sa ajung la licurici. Fără sa îmi dau seama șiroaie de lacrimi au început sa îmi curgă pe fata. Și am început sa plâng din ce în ce mai tare. Când simt o mana pe spatele meu. Era Levi

"Ce s-a întâmplat?"

"......."

"Vorbește cu mine. Poate o sa pot sa te ajut"

"Nu poți...."

"De unde știi"

"Poti sa salvezi oameni de la moarte?"

"A.. Ad...adica?"

*încep sa ii povestesc tot*

"Nu vreau sa mor" spun asta și sar la Levi în brate.

"Nu o sa mori. Îți promit"

Levi a început sa ma strângă în brate. Când ma uit la fata lui Levi vad ca începuse și el sa plângă. Dar nu am apucat sa vad mai multe ca ma sărutat. Parca atunci când Levi ma săruta toate problemele mele dispăreau. Pana când nu ne mai săruta și îmi reveneau problemele. Dar de data asta nu a fost asa. Ne-am sărutat. Și ne-am sărutat aproape toată noaptea. Pana când l-am auzit pe Levi

"Vrei sa fii iubita mea?"

Nu am știu cu să reacționez asa ca am sărit și l-am sarutat iarăși.

"O sa îl iau ca pe un da."

"Pana la urma am adormit ambii sub cerul plin de stele. Pana auzim o voce mai groasa care spunea Trezireaaa! Era.....