Seria ,,Destin sau coincidență" - Ascultă-ți inima 🔞 vol.3

Capitolul 7

Rebbeca

Intru în apartamentul închiriat recent. Doamna Mia, mă întâmpină cu un zâmbet larg și cald. Femeia aceasta este pâinea lui Dumnezeu . A fost trimisă în viața mea, când aveam cel mai mult nevoie . Vocea ei familiară, îmi trezește atât de multe amintiri. De șase ani mi-e mamă, soră, prietenă.
- Cum a fost , copila mea?
Oftez apăsat . Ea îmi știe întreaga poveste și a fost cel mai mare sprijin al meu, când credeam că nu voi reuși să mă ridic .
- Per ansamblu, totul a fost perfect! Directorul companiei este o persoană agreabilă și am putut discuta deschis cu el....
- Dar, te frământă ceva! Te cunosc , Becky, puiule !
- Îți sună cunosc numele Maximilian Johson?
- Ce caută dracu acela împielițat în toată această ecuație ?
- E colegul meu. Îți vine să crezi că va trebui să-l văd non-stop! Plus că mă scoate din sărite aroganța lui . Dar...
- Îl iubești ! Inimii nu-i poți dicta pe cine să aleagă .
- Mamaaa
Doi ochii mari și căprui, mă privesc cu atâta iubire, încât îmi vine să regret alegerea făcută . Munca de pilot înseamnă atât de multe nopți nedormite, liber puțin, stres că nu știi ce îți va rezerva ziua de mâine . Plec cu teamă de acasă, mă întorc cu același  sentiment . Timp de cinci ani, am fost constant lângă ea, încercând să compensez lipsa tatălui ei. Am dat zi după zi, iar acum nu știu cum să procedez . Pentru el a fost o greșeală. Ce pot să-i spun fiicei mele? Copilul meu ,pentru tatăl tău ești o greșeală! Mai bine acest adevăr îl iau cu mine în mormânt . O voi ține  ascunsă și o voi proteja de toate răutățile ce ne însoțesc la orice pas, chiar și de propriul ei tată. Când va crește destul de mare în cât să conștientizeze acest aspect din viața ei, va lua singura decizia corectă. Nu o voi influența în niciun fel .
-Ce face micuța mea? Ai ascultat-o pe Mia?
- Mia papa bun! Și îmi arată burtica . Chicotesc când o văd cum se comportă când vine vorba de mâncare . Pentru vârsta ei are greutatea corespunzătoare, din câte mi-a spus medicul pediatru, dar stau cu teama că se va îngrășa din cauza glandei tiroide. La naștere am aflat că a moștenit boala mea , tiroidă autoimună sau mai cunoscută drept Hashimoto. Eu nu am vrut să arăt așa , eram doar un copil care nu conștientiza tot ce se petrece în jurul ei, dar fiecărui om îi este pusă o cruce în spate. Acum sunt un altă persoană! Mesele sănătoase și sportul, plus reacțiile ce le primeam de la oamenii din jurul meu, m-au făcut femeia de astăzi.
Mâinele ei micuțe îmi cuprind gâtul, semn că mi-a dus lipsa. Chiar dacă i-am explicat că mami trebuie să muncească , gândul că nu voi mai fi lângă ea mereu, a făcut-o să fie mult mai sensibilă. Dacă nu aș știi că o las pe mâini bune, nu aș fi acceptat niciodată acest post . Meseria de mamă îmi vine mănușă, chiar dacă la aflarea veștii despre ființa care creștea în pântecul meu, mi-a fost teamă de tot ce venea la pachet cu nașterea unui copil . Aveam de gând să iau altă decizie, dar privirea ei mi-a topit inima de gheață. Poate într-o zi o va topi și pe a lui . Dacă cineva iar pune unul lângă celălat , și-ar da seama imediat că sunt tată și fiica. Daisy e copia lui. Chiar și caracterul i l-a moștenit. I-am ales al doilea nume Maxima, încercând să creez o conexiune între două suflete ce nu se cunosc, dar vor fi legate pentru todeauna.
     Daisy mi-e soarele ce-mi încălzește sufletul, și lună, atunci când vreau să mă refugiez, locul meu preferat devenind brațele ei micuțe .  Fetița aceasta mi-a luminat zilele.  Numele ei l-am visat cu câteva seri înainte să o nasc.
        Eram pe o pajiște verde, înconjurată de mii și mii de margarete ( daisy eng. margaretă). Încercam să mă ridic , dar nu puteam, picioarele mele fiind imobilizate. În fața mea a apărut o fetiță cu părul arămiu și cu ochii de culoarea chihlimbarului . Țin minte și acum întrebarea pe care mi-a pus-o ?
      - Vrei să fii mama mea?
Apoi a dispărut , înainte să-i răspund . Când m-a trezit am știu ce nume va purta minunea mea. Micuța mea margaretă.
       Credeți în soartă?
Cum s-a putut întâmpla ca tatăl și fiica să se nască în aceeași zi. Pe 16 Martie Max a făcut 24 de ani, iar fiica noastră a făcut 5 anișori .
     Ce am zis? Este pentru prima data când afirm că e fiica noastră. De când a reapărut în viața mea, m-a răscolit cu totul . Timpul e singurul care va decide ce se va întâmpla între noi.

      Soneria mesageriei mele se aude. Cine ar putea fi ? Nu am dat noul meu număr nimănui, în afară de Mia, Ava și directoarei unde am înscris-o pe Daisy la grădiniță.
Necunoscut : Bună!
    Eu: Cine ești ?
    Necunoscut : Un viitor pretendent la inima ta.
    Eu: Nu am chef de glume proaste. Pa
   Necunoscut : Sunt Max. Am vrut să văd ce faci. Scuze dacă te-am deranjat !
Inima îmi  bate cu putere. De unde are nesăbuitul acesta numărul meu? Aaaa... sigur la cerut secretarei companiei .
Eu: De unde ai numărul meu?
  Max: Mi l-a șoptit o păsărică. Vroiam să te întreb dacă vrei să trec să te iau dimineață, să mergem împreună la muncă?
  Eu: Mulțumesc,că te-ai gândit la mine, dar o să te refuz. O să vin cu mașina proprie . Ne vedem acolo.
Max: Bine. Ne vedem dimineață! Te pup .
Max mi-a zis că mă pupă? Îmi dau o palmă peste frunte , încercând să-mi regulez respirația .
    Visez oare?