Seria ,,Destin sau coincidență" - Ascultă-ți inima 🔞 vol.3

Capitolul 15

Maximilian

Răsuflu ușurat după apelul tatălui meu. Încă nu conștientizez câtă responsabilitate atârnă acum pe umerii mei. Eu tată? Să fiu al dracu dacă nu-mi vine să urc pe Statuia Libertății , să strig în gura mare, ca să afle toată lumea, fericirea pe care o simt eu în aceste momente .
     Iau grăbit cheile mașinii de pe noptieră, alegând să rămân îmbrăcat în hainele lejere ce le port pe acasă . Nu mai am timp, știind cât de îngrijorată este Rebecca. Dacă nu aș fi știut că se află în siguranță cu părinții mei, sigur m-aș fi comportat ca un leu în cușcă.
Urc la volanul mașinii, apăsând accelerația la blană. Turez motorul, lăsând în urma mea o dâră de fum. Primesc apel după apel de la Becka, dar niciodată nu conduc la volan, fără casca pentru telefon . Acum plăcând în grabă am uitat-o . În cinci minute sunt la ea, așa că nu are rost să opresc din drum, timpul acela preferând să-l fructific, ajungând mai repede la ea.
Am atât de multe emoții, încât nici măcar nu știu cum să mă comport cu ea . Dacă mă urăște ?

*
    Opresc mașina în dreptul stație de taxiuri . Apelez numărul și aștept să-mi răspundă .
Ce naiba femeie! Îmi plătești cu aceeași monedă! Încă un apel respins. Mă pregătesc să ies din mașină, când o văd ieșind din bloc. Îmbrăcată într-o rochiță înflorată, ce-i vine ca turnată pe silueta ei perfectă. Nici în ruptul capului , nu aș fi bănuit că a născut un copil .
      - Îmi vine să te omor! Max , eu numai pot de îngrijorare și tu îmi respingi apelurile?
      - Iubito, calmează-te! Fetița noastră este bine!
     -De unde știi tu, Max? Nici măcar nu o cunoști!
Îmi mut privirea, nedorind să plâng în fața ei. Mă doare ...Aș da anii din viața mea, doar să fiu lângă ea de când s-a născut .
     - Scuze, Max! Vorbește gura fără bine!
     -Ai dreptate, iubito! Nu o cunosc, dar sunt sută la sută sigur că este la fel de inteligentă ca mama ei, și descurcăreață ca tatăl ei, adică eu.
     - Mă crezi? Chiar mă crezi? Max, nu ți-aș pune în spate, copilul altui bărbat .
      - Da, iubirea mea, te cred! O să-ți spun tot adevărul , când vom fi doar noi doi! Am atât de multe să-ți spun. Dar acum, ai să mergem să ne luăm micuța ,acasă. Ce frumos sună acest cuvânt! ACASĂ
     - Așa e , dragul meu!
     - Te iubesc , Becka! Tu îmi ești aerul pe care îl respir și lumina care mă scoate din întuneric care a pus stăpânire pe sufletul meu !

****

LUC's ART

-Max, ce căutam la firma părinților tăi? Nu vreau să par nesimțită, dar vreau să-mi caut fiica.
- Iubito, aici este fiica noastră ?
- Fiica noastră ?
-Da, iubito! Fiica noastră! Nu știu, de unde aș știut cum să-i caute pe ai mei aici, dar s-a descărcat de minune.
- Pe mine m-a auzit! A auzit conversația avută cu Mia.
-Ai să intrăm! Iubito, crezi că va reacționa bine? Mi-e puțin teamă...
- Nu ai de ce! De abia așteaptă să te cunoască ! De când am avut-o în burtică, i-am vorbit despre tine.
     -Îmi pare rău că nu am fost lângă tine! Cu bebe numărul doi, o să fiu umbra ta.
     - Bebe numărul doi? Nu te grăbește ? Nici măcar nu ai cunoscut pe Daisy! E un Max junior.
     - Hmm...Daisy?! Îmi place! Și , iubito? Din câte țin eu minte nu ne-am protejat .Așa că, iubito, barza va ateriza cât de curând pe coșul noii noastre case.
-Casă?
- Da iubito! De azi, nimeni și nimic nu ne va mai despărți niciodată !
  *
    Cunosc firma ca în palmă, dar în aceste momente nu știu pe unde merg.
    Ieșim din lift, observând că secretara lipsește . Sigur tata, la cum îl cunosc , ia trimis pe toți acasă , dorind să fim singuri .
    -Max?
    - Max?
    - Hmmm?
    -Iubitule? Unde îți este gândul?
    - La ce se ascunde în spatele acelei uși.
    - Calmează -te, respiră -inspiră, și haide! Iubitule conduci avioane, este unul dintre cei mai de temut bărbați , ești Nemilosul!
     - Iubito, să nu-mi dai drumul mâinii!
Ne apropiem de ușă, când aud râsul zgomotos al tatei. O privesc pe Rebecca, iar ea doar saltă din umerii. Numai bat la ușă, pășind direct în biroul tatei . Aproape toată familia se află aici.
- Tatiiii
Tati? Tati? Tati? Ce să zic! Nu pot articula niciun cuvânt ! Ochii mi se umplu de lacrimi, încercând să le șterg deîndată .
Cad în genunchi, nemaiavând forță să rezist în picioare.
- Tati ești bine?
- Iubitule, mă sperii!
Două mânuțe îmi cuprind gâtul, sărutându-mi obrazul drept. Dacă am murit, sigur am ajuns în rai.
Îi sărut părul, aranjat în două codite, inhalând mirosul de căpșunii al șamponului pe care îl folosește.
- Fetița mea! Inima mea a început să bată din nou.
O privesc pe mami, care plânge de când am intrat și îi șoptesc: Ai avut dreptate ! Mama mereu ne spunea că odată ce vom fi părinți, vom înțelege mult mai bine comportamentul lor . Nu voi lăsa pe nimeni să-mi rănească fetița. Dracu îi ia pe cel care vrea să pună mâna pe ea. Până la cincizeci nu are voie să vorbească cu vreun băiat, ce să mai zic să iasă în club.
    - Tati, ce înalt ești și tu!
    -Fetița mea frumoasă! Izbucnesc din nou în plâns. Sunt lacrimi de fericire , acum sunt chiar fericit !
   -Nu plânge tati!
   - Este din cauza emoției , pe care o simt, că te văd și sunt alături de tine, micuța mea margaretă. De abia așteptam să te îmbrățișez, să-ți ascult vocea, să te privesc în ochi, să-ți spun cât de mult te iubesc!
     - Te-am văzut în multe poze, pe care mi le-a arătat mami, dar acum ești diferit tati! Ești mai frumos! Ochii tăi strălucesc .Cred că de aceea îmi zice mami că semăn cu tine. Nu-i așa , mami?
     - Așa e, micuța mea!
     - Daisy, știi că nu trebuia să fugi de acasă ?
     - Am greșit ?
      - Da, Daisy ! Dacă ți se întâmpla ceva, crezi că aș mai fi putut trăi fără tine?
      - Iartă-mă, mami! Am vrut să-l caut pe tati. Nu voi mai fugi niciodată, promit !
       - Poate doar pe la 18 ani când te vei îndrăgosti de vreun băiat !
Al dracu, Christobal! Trebuie să am grijă să nu-i bage prostii în cap micuței .
        - Christobal !
        - Calm, frățioare ! Nu o să fie mereu, fetița tatei!
Mârâi la el, dar al naibi el, nu îmi dă importanță.
         - Prințesă, nu asculta ce spune unchiul Chris! Tu nu ai voie să ai iubit până la 50 de ani. Atunci e vârsta perfectă. Nu-l poți părăsi pe tati.
        - Tati, da eu am iubit!
        - Ce ai tu? Rebeccca ?! Tu auzi ce spune fiica noastră ?
        - Iubitule, glumește Daisy! Nu-i așa , micuțo?
        - Nu glumesc! Îl cheamă Dylan și suntem colegi la grădiniță. Mami, m-a pupat pe obraz!
       - Îl omor! Ascultă aici! Becka , de mâine nu mai are voie să se ducă la grădiniță!
       - Ba mă duc ! Eu și Dylan o să ne căsătorim când o să fim mari! Așa a zis, mami!
        -Mi-e rău !