Seria ,,Destin sau coincidență" - Ascultă-ți inima 🔞 vol.3

Capitolul 16

4 luni mai târziu
Maximilian

Până acum două luni nu am știu ce înseamnă fericirea absolută. Atât eu, cât și Rebecca am luat decizia să spunem stop pilotajului și să începem să lucrăm la firma părinților mei. Viața mea s-a schimbat cu 180 de grade de când sunt tată. Dacă m-ar pune cineva să aleg  între vechea mea viață sau prezentul în care trăiesc, aș alege fără pic de gândire prezentul .Fericirea micuței noastre a devenit primordială . Ea este soarele ce-mi luminează zilele. Mi-e atât de greu să o știu departe, chiar dacă suntem despărțiți când ea este la grădinița , iar eu la job. Am acceptat gândul că fiica mea trebuie să învețe, dar nu sunt de acord că un puști de 5 ani i-a căzut cu tronc. Are doar cinci ani? Dacă tânărul acela nu-și tine prietenul în pantaloni, cât ar fi el de mic, îl ucid!
Rebecca mi-a furat inima fără permisiunea mea și cu o simplă privire , fără să ne vorbim , a început iubirea noastră . A fost lângă mine, chiar și atunci când eu eram orb, și nu o observam . Mi-a rămas alături și zi de zi îmi demonstrează cât de mult mă iubește . Ard de nerăbdare să o strâng la pieptul meu. O iubesc pe femeia aceasta ca un nebun!
Beculețul din mintea mea s-a aprins. O idee genială îmi invadă gândurile !Câteodată sau mai bine spus, în majoritatea timpului mi-e frică să exprim ceea ce simt prin cuvinte . Tata i-a scris o scrisoare mamei cu ocazia aniversării lor de un an, pe care aceasta o recitește de fiecare dată când sărbătoresc ziua lor specială. Au trecut douăzeci și cinci de ani de când sunt împreună, dar nu e zi să nu-și arate cât de mult se iubesc.
Iau o coală și stiloul meu, primit de la tata cu ocazia absolvirii liceului, pe atunci crezând că voi urma tot arhitectura .
Mâzgălesc coală de pe coală, deja începând să mă joc baschet în propriul birou . De ce e atât ce greu să scriu câteva cuvinte ? Eu sunt copilul cu cifrele și introvertit , în schimb Christobal se exteriorizează și dacă îi dau un singur cuvânt, în doar câteva minute, îți scrie un text coerent și amplu.
Privesc poza cu familia mea, ce stă așezată la loc de cinste , unde îi este locul. Maxima, zâmbește la aparatul de fotografiat, lăsând să i se vadă cei doi dințișorii lipsă. Părul lăsat liber, rochița albă cu buline roz, dar și puținul ruj, furată de la Rebecca, a transformat-o pe micuța mea într-o adevarată domnișoară. Timp, m-ai stai puțin !
       Când am aflat care îi este al doilea nume, am simțit că s-a format o legătură indestructibilă între mine și fiica mea, mai ales că asemănarea dintre noi este orbitoare . Eu sunt sigurul care o strigă, Maxima, și spre surprinderea întregii familii, micuței mele îi place mai mult acest nume. În fotografie , o priveam pe viitoarea mea soție, care radia de fericire, dându -mi seama mai târziu, cauza acelui zâmbet , ce mi-a topit inima de gheață, încă din prima clipă , când ochii noștri s-au întâlnit . Îmbrăcați lejer, pe pajiștea din spatele noii noastre case, petreceam o zi de duminică , bucurându-ne de un picnic în familie. Tata este responsabil pentru această fotografie , adorând să păstreze amintiri . Mare Luc Johson bunicul a trei fetițe ! Noroc că a spart gheața Evelyn, născându-l luna trecută pe micuțul Philip Cezar.
      Reușesc să-mi fac ordine în gânduri și încep să aștern pe foaie tot ceea ce simt în aceste momente.

                                 Iubito ,

Sincer , habar n-am ce să-ți spun. Poate ți-ai dori lângă tine un bărbat mult mai gentil și romantic , dar te-ai pricopsit cu Nemilosul . Poreclă dată de tine, apropo. Mă simt în aceste clipe, ca peștele pe uscat . Am atâtea să-ți spun, dar mi-e teamă că vor fi fără rost .
Nu am știut niciodată, ce înseamnă iubirea adevărată, până nu te-am întâlnit pe tine.
Nu am știu că exista o lume în care nu contează fericirea mea, ci fericirea persoanei de lângă mine.
Nu am știu că în tine , voi găsi lumina care mă va scoate din întunericul ce-mi acaparase sufletul .
Nu am știu că alături de tine nu-mi va mai fii frică să-mi caut drumul, știind că tu vei fii lângă mine , călăuzindu-mi pașii.
Singurul meu regret este că nu am fost alături de tine încă de la început . Sper ca într-o zi să mă pot ierta pentru toată suferința pe care ți-am provocat-o .
Becka mea, mi-ai dăruit o minune de copil, iar peste șase luni , ceea de a doua minune ne va întregi familia .
După toți acești ani în care am suferit din cauza acelui diagnostic greșit , Dumnezeu m-a răsplătit cu o femeie minunată și doi copiii. Simt că și de data aceasta va fi tot fetiță. Vai de pielea băieților ce vor lupta pentru inimile fiicelor noastre !
Iubito , două cuvinte îți mai spun: Te iubesc!
P.S În fiecare noapte, de acum și până când moartea ne va despărți , îți voi venera trupul și te voi iubi nepăsându-mi de timp sau de spațiu .

                         
                 Al tău , pentru totdeauna,
                         Maximilian Johson Nemilosul❤️

06/04/2021

   Împăturesc foia, punând-o într-un plic . O sigilez, scriind numele viitoarei mele soții pe aceasta : Rebecca Johson. Vreau să știe toată lumea că este a mea! Doar a mea! Sunt atât de posesiv când vine vorba de ea și de fiica noastră .
O să mă împac vreodată cu gândul că o să vină timpul când Maxima, va trebui să-și croiască propriul și drum și să părăsească casa părintească . Cred că nu mă voi opri la doi copiii. Acum doar să reușesc să o conving pe micuța mea scorpie, care a zis că dacă o mai las însărcinată numai văd sex niciodată , plus că voi dormi cu Pongo, cățelușul nostru . O înțeleg și pe Rebecca , având o sarcină toxică, mai tot timpul îi este rău, dar mai tot timpul sunt alături de ea.
Zâmbesc !
Iubesc!
Trăiesc !