șase

150 32 25
                                    

─── ∘◦❁◦∘ ───

          În primele trei săptămâni petrecute în Monaco n-am avut timp nici măcar o zi să citesc pe plajă, așa cum îmi închipuisem înainte să ajung aici. Eram plecată toată ziua; ba cu tata la cumpărături, ba pe la cunoștințele lui, ba cu Victoria și prietenele ei și, aproape zilnic, mă întâlneam și cu Gerard. De obicei doar jucam tenis, apoi luam masa de prânz. Plătea tot timpul – nu vream să-l las, însă insista, pentru că măcar atât pot face pentru compania ta. Știam că nu voia să fie impertinent, zicând că îmi cumpăra vreun serviciu, ci era mai degrabă modestie, susținând că nu-mi merita atenția.

          În restul timpului vorbeam cu Tess la telefon, mai făceam câte ceva în bucătărie și aveam grijă de înfățișarea mea. Aveam un epilator electric care-mi plăcea foarte mult și nu ieșeam niciodată din casă fără ca picioarele mele să arate perfect. Îmi împleteam părul în fiecare noapte, ca să fie buclat a doua zi, măcar în primele ore ale dimineții; nu obișnuiam să-l fac cu placa, era destul de sensibil. Mă dădeam cu cremă mai mult decât de obicei, ca nu cumva pielea mea să fie aspră la atingere. Îmi ștergeam unghiile de ojă și le făceam din nou cu prima ocazie în care mi se stricau.

          Toate gândurile posibile mi-au trecut prin cap în nopțile acelea fierbinți, însă fără a reuși să-mi formez o părere despre ele. Oare era atras de mine? Deși nu m-aș fi mulțumit doar cu asta; vream să fie îndrăgostit de mine, exact așa cum eram eu. Dar oare era căsătorit? Aceasta era cea mai mare grijă a mea. Nu purta verighetă, însă poate o făcea intenționat, ca să-și sporească șansele cu mine. Doar că nu mi se părea că voia să mă agațe. Nicidecum. Era foarte politicos și atent la ceea ce spunea și făcea. Nu era libidinos în niciun fel posibil, așa cum mă dezgustaseră alți bărbați de vârsta lui de-a lungul timpului.

          Poate că era divorțat. Trebuia să fie.

          Și atunci, ce urma să se întâmple? 

          Oh, grijile erau prea mari. Doar gândul că am putea să ne iubim mă emoționa atât de tare încât nu puteam vedea toate acele probleme cu care iubirea venea la pachet. Și nici n-am vrut să le văd. Voiam să visez în continuare, să simț acea emoție chinuitoare și dulce.

          Într-o zi eram împreună pe plajă. Îmi eliberasem toată ziua doar ca să stau cu el. Citea de pe un șezlog, la umbră, așezat la un metru și jumătate depărtare de al meu. Îi vedeam pentru prima oară pieptul gol. Și încercam să mă stăpânesc.

          — Nu te duci să înoți? mă întrebă cu acea voce calmă a lui.

          Oricât de mult știam că voia doar să facă conversație, pentru că îi plăcea să mai schimbe câte o vorbă cu oricine se afla lângă el, mi-a plăcut să cred că voia să mă vadă într-un costum de baie. Și eram pregătită cu unul care-mi avantaja corpul, însă nu mă puteam îndemna să dezbrac rochia roșie de vară.

          — Nu, voiam doar să citesc.

          Ce minciună sfruntată! Eram tot mai îndrăzneață cu fiecare zi care trecea și începeam să mă îngrijorez că voi exagera din nou.

          — Atunci îți urez lectură plăcută.

          — La fel!

          Oh, de ce n-a insistat?

          M-am așezat pe șezlong. Până la genunchi, picioarele îmi erau scufundate în lumina soarelui. Am încercat să citesc, însă eram destul de neliniștită în acea zi. Când s-a întins după paharul de gheață, atunci i-am vorbit:

𝘮𝘢 𝘤𝘩𝘦́𝘳𝘪𝘦 ✓Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum