Povestea Noastra {Marea noapte - Cap XI}

2.1K 62 12
                                    

Si, cum am promis, am incercat sa public capitolul mai repede si sa-l fac mai lung. :D

Nu-l consider un capitol foarte reusit, dar sper sa va placa ♥

Enjoy!

__________________

Capitolul XI

Marea noapte

 

            Ziua cea mare sosise. Nici nu am realizat ce repede au trecut cele trei zile. In ultimul timp zilele zburau atat de reptede incat pareau niste simple ore.

            Era 9 dimineata. Inca stateam in pat cu pilota peste fata. Nu aveam niciun chef sa ma ridic. Trupul imi era molesit, capul greu, iar ochii parca nu vroiau sa se deschida.

Ii puteam auzi pe parinti intrand dintr-o camera intr-alta. Probabil ca se pregateau de plecare.

Ar fi trebuit sa ma trezesc, macar sa-i salut si sa le urez distractie placuta, dar lenea si oboseala ma tineau lipita de pat. Pur si simplu nu ma puteam misca.

Intr-un final am renuntat la gandul de a ma ridica si am atipit la loc. Am cazut in genul acela de somn in care esti constienta ca dormi si inca mai poti auzi sunetele care s eproduc in jurul tau.

La un moment dat s-a lasat o liniste totala, ca mai apoi sa aud masina parintilor pornind. Era semn ca tocmai au plecat.

Mi-am ferit pilota de pe fata si am deschis incet ochii. Lumina din camera parca ma orbea. Imi era foarte greu sa-i tin deschisi. Inca ma simteam putin obosita asa ca am ramas in pat nemiscata pentru cateva minute.

Am simtit perna vibrand. Mi-au luat cateva secunde sa realizez ca imi suna telefonul pe care obisnuiam sa-l pun sub perna inainte de culcare. L-am scos incet si am vazut ca am primit mesaj de la Vlad.

                        „Neata iubita! Ramane valabila invitatia mamei tale la cina?

Invitatia mamei”, am chicotit amuzata fara sa-mi dau seama de fapt despre ce era vorba. Eram atat de molesita si de lipsita de vlaga incat aproape uitasem ca aceea era „ziua cea mare”. M-am garbit sa-i raspund.

                        „Bineinteles. Te asteptam!"

Dupa nici un minut am primit raspuns.

                        „Nu uita sa-i spui ca dupa cina avem planuri.

Ce dragut era Vlad. Habar nu avea ce i-am pregatit, asa ca afacut planuri. A spus ca dupa cina cu parintii sa mergem la film sau intr-un club. Nu am vrut sa-l dezamagesc asa ca am acceptat propunerea lui, dar asta pentru ca stiam ca in momentul in care o sa vada „surpriza” nu o sa-i mai trebuiasca sa iasa in oras.

            M-am uitat la ceasul de pe birou, Era trecut de 11. Pff.. Aveam atatea de facut..

M-am ridicat din pat si am intrat in baie. Aveam mare nevoie de un dus caldut care sa ma trezeasca din  amorteala si lenea care imi invadau tot trupul; pana si mintea.

Am intrat in cabina si am lasat apa sa curga peste mine minute in sir. Stateam si ma uitam la trupul meu gol si ud.

Daca lui Vlad nu avea sa-i palca?

Adevarul este ca nu eram una dintre acele fotomodele cu picioare lungi si bubtiri. Aveam o inaltime medie, trecand cu cativa milimetrii peste 1.65 m. Corpul meu era unul cu forme, sanii destul de mari- din punctul meu de vedere- purtam un 80C, talia mereu am avut-o foarte subtire, dar soldurile destul de late. Fiind nu prea inalta, nu aveam picioare lungi, dar asta nu insemna ca nu aveam picioare frumoase. Ba chiar, ele au fost mereu partea preferata a corpului meu. Inca de cand eram mica, toata lumea imi spunea ca am picioare foarte frumoase, asa ca mereu incercam sa le pun in evidenta cu o fusta scurta, o pereche de hotpants sau skinny jeansi.

ReintalnireaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum