"Pierduta printre amintiri."
Nu stiu de ce, dar in ultimul timp revad toate locurile, momentele si clipele din trecut, vad tot ceea ce a fost, cu bune si cu rele. Imi vad familia zambind, il vad pe el, suntem impreuna, ne iubim, dar totul pare neclar, sters, alb -negru. As vrea sa raman acolo, aici, aici in trecut noi inca suntem impreuna, aici inca esti al meu, aici inca suntem "noi". Dar din pacate, tot ce e frumos nu tine prea mult, nici macar amintirea mea pentru el , nu va mai dura mult, cu timpul isi va amintii de mine, ca fiind o simpla "cunostinta" , iar asta ma va durea, ma va durea sa stiu ca el nu va mai fi al meu, ma durea amintirea sa la fel de tare cum ma doare si acum.
Tu, pentru mine ai fost "totul" , dar. eu pentru tine, ce am fost? Ti-a pasat? M-ai iubit?
Atat de multe intrebari, atat de multe, la care nu voi primi nici un raspuns, vor ramane doar niste intrebari..
Trist e faptul ca eu nu te pot uita, nu pot da " delete" la amintiri, nu pot.
Dintr-o data se auzi un zgomot.
Eu:-Cine este? Ma poti auzi?
Ahh, as da orice ca cineva sa imi raspunda, sa imi vorbeasca, dar sunt singura, sunt pierduta, aici in acest infern, numit trecut.
Un medic intra in salon.
Mama:- Va rog, spune-ti ce are copilul meu?
Medicul:- Imi pare rau, dar nu mai putem face nimic.
Mama:-Ce vreti sa spuneti?
Medicul:- Este in coma, de mai bine de 2 luni. Nu putem face nimic, totul tine de ea, acum.
[Niste pareri?]
CITEȘTI
Un suflet pierdut
RomanceBun venit in sufletul meu, aici gandurile imi zboara libere, nu exista bariere. Deci sa incepem, cu toti avem un suflet, bun, in mare parte, dar undeva acolo se ascunde si o parte intunecata, acea parte eu am incercat sa o ascund, dar el, a reusit...
