Capitolul 10

126 11 4
                                    

"Orice rană se vindecă, dar mereu va rămâne un semn."

Ajunsa in camera, cam bulversata ce-i drept, ma duc fac un dus, ma schimb,  si ma arunc in pat, iar incet, incet cad  in ghearele  somnului.

Dimineata.
11:30, ahh iar am dormit prea mult ''fuck''. Unde imi sunt cartile? Dar caietele? Stai, unde imi e geanta?
Pff, un miracol vreau atat.

Usa se deschise. Era Denny ( o prietena buna de-a mea.)
Denny:- Asta cauti? Intreaba ea, avand geanta mea, deja pregatita.
Eu:- Jessuss. Un miracol. Da, chiar asta .
Denny:- Schimba-te, eu te astept jos, spuse aceasta coborand treptele .

Deschid dulapul, si imi scot o rochie albastra si o pereche de balerini, negri. Apoi imi asez putin parul , rebel o iau pe Denny  si plecam spre un loc ''minunat'' numit liceu , in care majoritatea persoanelor de acolo, incerca sa para ceea ce nu sunt, bleahh, ''monstrii''.

Ajunse la liceu, stam linistite si evident plictisete, in banca, pana la sfarsitul  programului.

Eu:- Mergem acasa?
Denny:- E vineri, seara cum sa mergem acasa?
Eu:- Si ce facem? Intreb eu, de parca nu as stii raspunsul ei.
Denny:- Mergem in clubb, raspunse ea, fericita.
Eu:- Ok, fie.

Nu prea imi place mie in club, dar pentru  ca nu aveam altceva de facut acasa, am zis sa merg.

Ajunse in club.
Galagie, galagie si iar galagie plus o multime de adolescentii beti si drogati.

Denny:- Ma duc sa dansez.
Eu:-Iar eu ma voi aseza la o masa.
 
Plictisita, ma gandesc sa ma duc pana la baie. Intru, si o vad pe Diana (asa zisa iubita a lui) in oglinda asezandu-si parul.
Diana:- Ce faci tu pe aici? Intreaba ea, aroganta, imi timp ce isi tot aseza parul.
Eu:- Fac ce vreau.
Diana:- Cam mult tupeu pe capul tau, spuse ea nervoasa.
Eu:- Usor , nu te enerva ca faci riduri, spun eu amuzata.
Diana:- Vrei sa matur cu tine pe aici? Spuse, iritata.
Eu:- Singura care va matura pe aici  esti chiar tu, la sfarsitul programului, spun eu iesind din baie.
Ea tot striga pe acolo, de nebuna, dar nu am bagat-o in seama, asa ca ma intorc inapoi la masa.

O mana imi atinse bratul, speriata ma intorc.
El:-Marie ,as vrea sa vorbim.
Ohh, nu.. cand  am m-am intors l-am vazut pe el, din acel moment inima imi "alerga'' in timp ce eu eram pierduta, in ochii lui minunati.
Eu:- Tu ..
El:- Vreau sa vorbim, spuse in timp ce imi cuprinse mana.
Eu:- Te rog, opreste-te!
Simteam cum raman fara aer si cum corpul mi-se ''topeste''.
El:- Uite, imi pare rau..nici nu apuca-se bine de terminat fraza, caci dintr-o data Diana aparu' intre noi, despartindu-ne mainile.
Diana:-Ce-i asta?! Tipa ea la noi.
El:- Nimic,iubito.
Diana:- Ce faci cu asta de mana, ma?
El:- Nimic, discutam . Atat.
Diana:- Saruta-ma, acum.
El:- Acum?!
Diana se apropie de el, ma inpinse-se pe mine de langa el, si il saruta.
Ce simt acum?    Durere, mânie.
Dezgustata, dar tot odata plina de nervii  si durere ies din club si incerc sa ma calmez.
Ahh, tarfa nenorocita. Intentionat a facut-o.
- Marie, aici erai te cautam, spune Denny.
Denny:- Esti bine?
Eu:- Da.
Denny:- Pari nervoasa, ce este?
Eu:- Nimic, iti voi povesti eu.
Denny:- Hai sa intram, te cauta cineva.
Eu:- Nuu, nuu...
Denny:-Hai, o sa fii vesela cand il vei vedea.
Eu:- Cine ma cauta, cunva el? 
Cand intorc privirea in revad pe el, cum se apropia de mine fara a spune ceva.
Denny:- Eu plec.
El ajuns langa mine incerca sa puna mana pe mine, doar ca  eu, ma dau in spate.
Eu:- Stai departe de mine.
El:- Lasa-ma sa iti explic.
Eu:- Ce mai e de explicat, ce?  Tu esti cu tarfa aia. Ai sarutat-o in fata mea..e destul, spun eu cu ochii in lacrimi.
El:- Nu am vrut sa fie asa.
Eu:- Lasa-ma! Nu te mai juca  cu mine. Nu iti mai bate joc, lasa-ma, spun eu printre lacrimi.
El:- Imi pare rau.
Eu:- ''Imi pare rau", scuteste-ma, d-aia te-ai lins cu aia in fata mea .
El:- Chiar  nu am vrut.
Eu-Te rog, pleaca. Acum!
Ma durea atat de tareeeee, ahh. Viata nenorocita.
El:- Ai grija de tine, spuse el indepartandu-se de mine.
Plina de durere intru inapoi in club si ma duc sa beau.
Eu:- Un pahar, acum.
Il beau, si mai cer unul si inca unul si tot asa, pana cand observ ca totul se intuneca,  dispare iar ultimul sunet de care il auzisem era ''trezeste-te''.

Un suflet pierdutUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum