Un suflet pierdut

Capitolul 9

"Timpul trece, timpul nu așteptă pe nimeni.''

Dupa o saptamana.

''Bipp, bipp''.
Mama:- Marie, iti suna telefonul .
Eu:- Vin acum, mama.

Cobor scarile intr-un sictir maxim, iar atunci cand iau telefonul in mana acesta se opreste din sunat. Super.
Urc inapoi, ma arunc in pat si ma las purtata de val, intr-un final, adormind.

Dupa mai bine de 2 ore de dormit ma trezesc, ma schimb si ies afara sa ma plimb.

Incep sa merg, grabita spre statie, urc si cobor la prima, apoi ma indrept spre un parc din apropiere. Ajunsa in parc ma duc spre o banca, intr-un loc mai retras, ma asez si privesc in fata.

Deodata, simt ca cineva in cuprinde corpul, erau niste maini albe si puternice, speriata incerc sa ma intorc, doar ca nu prea reuseam sa scap din acele maini.

Eu:- Da-mi drumul!
El, se indeparteaza usor in timp ce imi da drumul din bratele sale.
Eu:-Tu, din nou?  Ce-i cu tine aici?
El:- Nimic, eu doar eram prin zona si am zis sa trec sa te salut.
Eu:- Nu te pricepi la  mintit.
El:-Off, da asa este, voiam sa te vad, sa iti vorbesc..de acum o saptamana nu te-am mai vazut.. Si chiar imi facem griji.
Eu:-Ok. Mai vazut. Acum pleaca.
El:- Nu, spuse el in timp ce se apropie de mine.
Eu:- Baa, pastreaza distanta, spun eu in timp ce ma ridic de pe banca.
El:- Nu pot, vreau sa te simt aproape.
Eu:- Bleahh, prea multe minciuni.
El:- Nu mint, lasa-ma sa iti arat, spuse acesta in timp ce isi lipi corpul sau de al meu.
Eu:- Esti un nesimtit. Dispari de langa mine,spun eu dandu-l de langa mine.
El:- Lasa-ma sa te ajut .
Eu:- Tu ma poti ajuta, doar lasandu-ma in pace, raspund eu, in timp ce ma indepartam.
Acesta ramne blocat iar eu o iau la fuga, iar fara sa vreau intru intr-un cuplu.
Eu:- Imi pare rau, spun eu in timp ce imi ridicam privirea. Tu?! Spun eu uimita.. Era chiar el, ohh, iar el din nou..
El:- Esti bine, pari agitata?
Eu:- Te-ai impacat cu Diana? Intreb eu cu vocea tremurand.
Ea:- Da, fetito. Nu observi?

Cu lacrimi in ochii ma indepartam de acestia, cautand un loc departe de ei.
El:- Marie, stai, striga acesta dupa mine.
Dar nu m-am oprit, nu, am continuat sa merg.
Dezamagita, si fara putere ma las spijinita de un copac si incep sa plang.
Ahhh, nenorocitul s-a impacat cu tarfa aia, ahhh..il urascccc, il urascc, spun eu cu lacrimi in ochii. Ridicand privirea il vad pe tipul de mai devreme, acesta venea langa mine fara a spune nimic si ma lua in brate

Eu:- Ai vazut totul, nu? Intreb eu, plangand.
El:- Da, si imi pare rau, spuse el il timp ce imi stergea lacrimile de pe fata.
Eu:- Il iubescc, intelegi? Tip eu la el.
El:- Inteleg. Dar iti faci rau. Te rog, calmeaza-te, te rog.
Eu:- Ahh, nu mai pot, ma doare, ma doare sa stiu ca nu il voi mai avea..
El:- Nu iti va mai trebui, ai sa vezi.
Eu:-____
El:- Marie, iti sunt alaturi, si te voi ajuta.
Eu:- De unde imi stii numele?
El:- El, te-a strigat. Apropo eu sunt Sorin.
Eu-Bine.
Sorin:- Hai, ridica-te.
Eu:- Nu.
Sorin:- Atunci te voi ridica eu, spune acesta lundu-ma pe sus.
Eu:- Termina, lasa-ma jos.
El:- Hai sa te conduc acasa.
Eu:- Ma descurc.
El:- Insist. Lasa-ma sa te conduc.
Eu:- Apff, ok.

Acesta fericit  imi cuprinde strans mana si incepem sa mergem.
Eu:- Nu e nevoie sa ma ti atat de strans, nu plec nicaieri, spun eu prividu-l .
El:- Atunci cand ma privesti, simt ca o i-au razna, spuse el, inrosindu-se.
Eu:- Nu te voi mai privi.

El se opreste,  se apropie de mine si imi atinge usor buzele,si spune: " imi doresc sa ma privesti asa mereu."

Eu, nu mai aveam cuvinte. Eram surprinsa..
Eu:- Ăă, hai sa mergem incontinuare.
El:- Nu, lasa-ma sa termin, spune el in timp ce imi cuprinse spatele  cu o mana, aducandu-ma mult mai aproape de el.
Eu:- Ce vrei sa faci? Intreb, confuza.

Sorin nu mai spuse nimic, si incerca sa ma sarute.
Eu:- Nuu! Stai. Nu pot...nu.
El:- Am facut ceva gresit?
Eu:- Te rog, intelege. Eu il vreau pe el, si atat.
El:- Ok, voi astepta.
Eu:-Nu, nu astepti degeaba.
El:- Eu, nu renunt, spuse el in timp ce ma lua de brate.
Eu:- S-a facut tarziu, eu trebuie sa ajung acasa, spun eu indepartandu-ma, dar el ma urma. Nu am mai spus nimic, si am continuat sa merg, ajunsa in fata casei, intorc capul si observ ca el era inca langa mine.
El:- Noapte buna!
Eu:- Noapte buna!