' Fără speranță. ''
'' Doamne, n-am mai văzut o persoană atât de urâtă în viața mea. ''
'' Curva. ''
'' Serios, @Harry_Styles? Ceva mai bun nu puteai găsi? ''
'' Prefer oricare altă fostă prietenă. Țăranca asta nici nu are o viață. ''
'' Sper să moară în chinuri. Cât mai repede. ''
Ochii mi se închid când un alt val de lacrimi și de durere mă lovește din plin, lăsându-mă fără aer. Închid clapeta laptop-ului și mă așez pe marginea patului, cedând. Încep să plâng ca un copil , dacă nu mai rău. Vorbele lor îmi trec prin minte neîncetat, fără să-mi dea măcar răgaz să mai iau câte o gură de aer. Știam că asta se va întâmpla, eram sigură că nimic nu va mai fi la fel, dar totuși, n-am crezut niciodată că mă va afecta atât de tare.
Credeam că sunt puternică, credeam că mă voi descurca, cum au făcut-o și ei, dar nu e așa. Dacă mă uit în oglindă nu văd altceva decât o persoană extrem de slabă. Căreia îi pasă de ce crede lumea, care nu poate trece peste toți atât de ușor precum ar fi vrut să o facă.
'' Și eu care credeam că hipopotamul este gras. Lol, adică, uită-te la picioarele ei ''
'' Sunt curioasă în ce fel îl va folosi ea pe Harry. ''
Nu încerc să-l folosesc..
'' Mă întreb când va muri odată. Merită asta mai mult ca oricine.''
Telefonul începe să vibreze pe noptieră, poza cu Harry apărând pe ecran în următoarea secundă. Oftez încet și mă ridic, dar în următorul moment picioarele mele obosite cedează, lăsându-mi corpul să se prăbușească pe podeaua rece. Mă uit amețită la ceas și observ că orele au trecut pe neașteptate pe lângă mine cât timp citeam.
Tresar când mobilul vibrează din nou, dar amețeala și durerea îmi imobilizează trupul complet, respirația devenindu-mi greoaie în următoarele secunde. Vocea lui Harry de pe mesajul vocal este ultimul lucru pe care îl aud înainte ca totul să devină negru.
Cu 72 ore înainte
Râd isteric atunci când Lola începe să se strâmbe la cameră.Mă rog, la Niall.
- Nu râde, că va veni și rândul tău. zâmbește încet Niall. Știam că vorbește cu mine, în ciuda faptului că privirea îi era încă pe Lola.
- De parcă v-aș lăsa să ascultați. chicotesc, mutându-mi privirea pe televizor. Decid să ignor cele două păsărele, fiind destul de atentă la un documentar despre feline. Da, mereu mi-au plăcut pisicile, mai ales cele mari. Tata spune că motivul este zodia, pentru că eu sunt leu, dar nu e chiar așa. Felinele reprezintă un exemplu de animale care au supraviețuit. Da, ucid pentru a rămâne în viață, dar și oamenii ucid. Nu numai fizic, ci și psihic.
'' Oamenilor nu le trebuie un cuțit pentru a omorî pentru cineva, scumpa mea. Tot ce trebuie să folosească sunt cuvintele. ''
Tresar când telefonul îmi vibrează și zâmbesc imediat când văd de la cine e mesajul.
''Puțin timp liber înainte de concert. Poți intra acum? x H.''
Zâmbesc ușor, tastând destul de repede răspunsul.
''Din păcate, nu pot. Lola stă pe laptop, iar tableta e la tata. Btw, știu deja cine ești, nu trebuie să mai folosești '' H '' . ;) ''
CITEȘTI
Ei îi plăceau toate postările lui. Ea îi trimitea mereu mesaje, spunându-i cum este și ce simte pentru el. Până când ea a înfruntat realitatea și a renunțat. Atunci el a răspuns. All Rights Reserved © Scuunzi
