Mari personalităţi româneşti, care s-au făcut cunoscute unei lumi întregi, se regăsesc şi pe harta Universului. Mihai Eminescu, Spiru Haret sau Elena Văcărescu sunt doar câteva dintre exemplele de nume pe care le poartă obiecte cosmice.
După ce au studiat cu atenţie bucăţi din Cosmos, astronomii au pus pe cer nume româneşti. De exemplu, un crater de pe Mercur, dar şi un asteroid aflat între Marte şi Jupiter poartă numele poetului naţional Mihai Eminescu.
În 1976, un crater de pe Lună, care depăşeşte Bucureştiul în diametru, a primit numele astronomului şi matematicianului Spiru Haret. El a fost primul român care a anunţat valoarea şcolii româneşti de matematică. Spiru Haret a stat la conducerea Ministerului Instrucţiei Publice (actualul minister al Învăţământului) timp opt ani, în trei mandate.
Un asteroid descoperit în urmă cu 44 de ani, în Statele Unite ale Americii, a primit numele celui mai mare compozitor român, George Enescu. Constantin Brâncuşi, sculptorul român care a cucerit o lume întreagă prin lucrările sale, este un asteroid care se roteşte în jurul Soarelui.
Astronomii au pus pe cer şi numele unor mari personalităţi feminine din România. Laureată în două rânduri cu premiul Academiei Franceze şi cu o impresionantă activitate politică şi literară, Elena Văcărescu i-a inspirat pe cercetători şi astfel un crater din emisfera sudică a planetei Venus a primit numele poetei. De asemenea, în urmă cu 12 ani, o formaţiune vulcanică numită „patera" a primit numele sopranei Hariclea Darclée. Veta, Esterica, Irinuca sau Natalia sunt alte doamne româneşti care au dat nume mai multor cratere de pe Venus.
Munţii Carpaţi nu se întind doar pe teritoriul celor opt ţări, ei pot fi văzuţi şi pe Lună, prin telescoapele Observatorului Astronomic din Bucureşti. Trebuie să ştiţi că sunt vizibili după două zile de la Primul Pătrar până la Luna Plină. În 2010, un italian îngrăgostit de România a denumit un asteroid aflat la 292 de milioane de kilometri de pământ, „Piatra Neamţ".
Galaţiul este şi el sus pe cer
O serie de observaţii astronomice realizate în 2012 la Observatorul Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi au dus la descoperirea a două stele care acum poartă numele oraşului de la Dunăre.
În urma analizei datelor, cei doi specialişti - Ovidiu Tercu şi Alex Dumitriu - au descoperit faptul că cele două stele care poartă denumirea Galaţiului fac parte din constelaţiile Cassiopeia şi Andromeda şi sunt de fapt stele variabile. Toate datele au fost raportate atunci Asociaţiei Americane a Observatorilor de Stele Variabile, unde au fost incluse în baza internaţională de date a stelelor variabile, iar descoperirea a fost confirmată în 2013.
„Este o realizare profesională pe care noi ne-am dorit-o, la care am muncit foarte, foarte mult. Practic am luat fiecare stea în acel camp de observaţii şi am constatat că în final, două dintre ele au o variaţie periodică. Cele două stele, Galaţi V1 şi Galaţi V2, sunt vizibile în foarte multe locuri din România", declara atunci Ovidiu Tercu, muzeograf la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi.
În anul 2012, un asteroid cu dimensiuni între 2 şi 5 km a fost botezat România.
