În urmă cu peste un secol şi jumătate, în jurul anilor 1860, un punct a apărut în zare, în Marea Neagră, în dreptul braţului Sfântu Gheorghe, la o distanţă de doi kilometri de ţărm. Acum, limba de pământ măsoară peste 21.000 de hectare.
Iniţial, peninsula Sacalin era formată din două insule mai mici: Sacalinu Mare şi Sacalinu Mic. Însă, cu timpul, cele două s-au unit şi au format o peninsulă.
Ca o ciudăţenie, peninsula are o mişcare de rotaţie în jurul punctului de legătură cu ţărmul, de la est la vest. Acest lucru a fost descoperit, spune inginerul constănţean Octavian Buzatu, ca urmare a suprapunerii unor hărţi vechi cu unele actuale. Fenomenul are o explicaţie ştiinţifică: peninsula este erodată de curenţii marini şi de vântul foarte puternic de pe mare.
Contraamiralul (r) Eugen Laurian cunoaşte bine modul în care s-a format şi apoi a evoluat acest pământ românesc, de altfel, singura peninsulă pe care o are România în Marea Neagră. Insula Şerpilor aparţine Ucrainei.
Iniţial, spune el, a apărut insula de nord, apoi cea de sud. Erau două limbi de pământ, iar ulterior s-a unit partea de sud a braţului Sfântu Gheorghe cu Sacalin.
„Eu am fost pentru prima dată pe insulă în anul 1975, atunci când se făceau trageri de artilerie de pe farul Olinca, farul vechi din Sfântu Gheorghe. La prima vizită, insula era nisipoasă în proporţie de 80 - 90%, însă între timp pe ea a crescut multă vegetaţie, sălcii cu preponderenţă. Acum câţiva ani, aici am întâlnit mai multe vaci ale localnicilor care erau lăsate acolo la păscut. Partea de nord era plină de sălcii şi, în general, pe insulă, există o tendinţă de împădurire", spune Eugen Laurian.
Dacă toţi o numesc insulă, specialiştii ţin neapărat să-i spună peninsulă, întrucât ea este o continuare neîntreruptă a ţărmului.
Pe peninsula Sacalin se regăsesc cele mai mari colonii de chire de mare şi pelicani creţi, insula fiind principala zonă de cuibărit, hrănire şi iernare a acestor specii. Pe insulă au fost descoperite 229 de specii de păsări. În apele ei se găsesc peşti rari, sturioni, dar şi plante rare, cum ar fi varza de mare şi canarul bălţii. Zona a fost declarată rezervaţie naturală.
Numele peninsulei se pare că este pus de către localnici, care i-au zis Sacalin după denumirea insulei Sahalin din Pacific.
Cum am pierdut Insula Şerpilor
Celebra Insulă a Şerpilor din Marea Neagră a fost în graniţele româneşti ître anii 1879 - 1947. În august 1944, Insula Şerpilor a fost ocupată cu forţa de căre unităţi ale Marinei Militare Sovietice, în august 1944, deşi ea a aparţinea României.
La 4 februarie 1948 s-a încheiat „Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Populară Română", valabil 20 de ani, prilej cu care s-a stabilit ca cele două state să procedeze la fixarea frontierelor de stat. Dar acest protocol preciza, printre altele, că „Insula Şerpilor, situată în Marea Neagră, la răsărit de gurile Dunării, intră în cadrul Uniunii R.S.S".
Un nou pământ românesc
Şi Marea Neagră continuă să nască insule. Eugen Laurian ne dezvăluie faptul că dacă priveşti de la farul de la Sulina spre gura de scurgere, se observă o mică depunere pe întinderea apei. „Se pare că acolo va apărea o nouă insulă în maximum 20 de ani", spune el.
Contraamiralul Eugen Laurian a făcut parte din echipa de experţi care a negociat cu Ucraina platoul continental al Mării Negre şi apoi a adus argumente ştiinţifice în procesul de la Haga.
