Again..( II.)

Capitolul 15. Masti

Capitolul 15. Masti

Mi-am închis ochii, un singur gand strabatandu-mi prin minte "Nu merit sa trăiesc." Eram pe cale sa dau drumul barelor, atunci cand am fost smulsa la propriu de către Harry. Ignorandu-l, am inceput sa urlu si sa plang in hohote.

-Harry lasa-ma. M-am zbatut in bratele sale, dar degeaba fiindca puterea sa era nesemnificativa pe langa a mea.

-Emily, ce a fost in capul tau? De ce ai vrut sa faci asta? Ma intoarse spre el, astfel eu vazandu-i ochii verzi înlăcrimati.

-Nu merit sa traiesc, Harry. Am fost numai o pacoste pentru tine. Din cauza mea ai intrat probabil intr-un cacat cu urmasii lui Shaw, din cauza mea copilul a murit, eu sunt de vina pentru tot. Am combinat cuvintele cu suspinurile si cu hohotele de plans. Fara sa mai zică ceva, mi-a luat mana in a sa, ducând-o către inima lui.

-Simti? Eu aprob din cap, neștiind unde vrea sa ajungă. Daca tu te sinucizi, crezi ca e mai bine? Emily, eu nu pot sa trăiesc fara tine! Da! Am zis ca daca nu te urcai pe motorul ala, era mai bine, dar Lissa mi-a spus ca tu mergeai pe banda ta si ca celălalt șofer a venit pe contrasens. Deci asta ma face sa cred ca asta nu a fost un accident. Ma face sa cred ca asta a fost pus la cale.

-Imi pare rau, Harry! Nu mai suport. Am spus punându-mi mâinile in cap, începând sa plang. Harry ma strânse la pieptul sau, masandu-mi spatele liniștitor. Nu am realizat cand am intrat in salon, dar cert este ca m-a asezat pe pat, la fel făcând si el, iar apoi ceva mi-a trecut prin cap.

-Poate ca reactionez asa ca sunt si nefututa. Adica, in ultima luna nici nu m-ai atins, deci..

-Deci asta e un apropo? Ma intreaba, apropiindu-se de mine.

-Probabil. Am spus amuzata. Desi nu era cazul sa fiu asa vesela, simt ca am nevoie de asta.

-Atunci sa ii dam prințesei ceea ce isi dorește, nu? Fara sa ma mai lase sa raspund, s-a repezit flamand la buzele mele, limba sa masand-o pe a mea. Si-a strecurat mana prin rochia de spital (N/A: am in lapsus si nu stiu cum i se zice :)) ), ajungând către centrul meu. A înlăturat rapid si lenjeria, începând sa facă mișcări frenetice pe clitorisul meu, care deja fierbea. Am inceput sa gem in gura sa, acesta zâmbind satisfăcător. A introdus un deget in mine, eu arcuindu-mi spatele in urma acțiunii sale bruște. Am intrerupt sărutul pentru a geme cat ma tin plămânii si sincer, nu imi pasa ca in acest moment ma aude tot spitalul.

-Ce naiba? Am tresărit amandoi cand o voce atat de cunoscuta se auzi, si am înghețat cand l-am vazut pe Max in pragul ușii. (N/A: Il mai știți pe Max? Prietenul ei gay?)

-M-Max.. M-am panicat neștiind ce explicații sa ii dau.

-Unu la mana, fato, ce ai mai crescut! Adica nu mai esti virgina pe care o credeam, uita-te la tine ce ai crescut. Isi flutura mana prin fata mea, exact cum facea el pe vremuri. Tipic unui Gay. Si doi la mana, esti sigura ca il mai vrei pe cretul asta, adica, doamne ce poate sa facă cu mâinile alea, imi poate provoca un orgasm doar uitându-ma cum te penetrează pe tine. Si uita-te si tu ce dotat e baiatul, chiar si prin blugi imi pot da seama ca e mare. Si atunci am izbucnit într-un ras haotic, apoi am aruncat un ochi către Harry, care deja isi proteja bogățiile ca pe o comoara naționala.

-Ahm, alea sunt doar ale mele. Am spus eu, apucându-l de umflatura proeminentă, făcându-l pe Harry sa geamă. Chiar daca acum par ca sunt bine, nu sunt. Aceasta este doar o masca pe care am decis sa o port cat sunt in preajma celorlalți pentru a nu-i face sa se simtă prost, dar cand voi fi singura, voi putea sta in suferința mea.

-Trecând peste acest moment excitant, am aflat ce s-a întâmplat si am venit într-un suflet. Sa stii ca imi pare rau pentru pierdere, Emily. M-am ridicat din pat, ducându-ma către el, luându-l in brate si lasand lacrimile sa imi alunece pe obraji. El ma masa ușor pe spate, șoptindu-mi cuvinte liniștitoare, printre care "Noi suntem aici. Harry este aici pentru tine."

Dupa ce i l-am prezentat pe Max găștii, Harry mi-a spus ca ma pot externa deoarece nu mai prezint niciun simptom care ar necesita internare, desi as cam avea nevoie de un transplant de suflet. Ma jucam cu inelul de la Harry, cand acesta intra pe usa.

-Esti gata, iubire? Ma intreaba iar eu aprob. Ma ridic ușor din pat, oftând in același timp, apoi părăsesc impreuna cu Harry camera.

HARRY'S POV.

Am luat-o ușor de mana, iesind cu ea din camera. De acum in colo nu o voi mai lasa singura niciodata. Nu pana nu isi revine. Nu imi vine sa cred ca ea chiar și-ar fi pus capăt zilelor. Stiu ca suferința ei este mult mai mare decat a mea, dar chiar si asa, si eu sufăr si imi doresc sa nu fi mai avut suflet.

Am iesit din spital impreuna cu ceilalti si cu Max, care, este mult mai de treaba decat m-aș fi așteptat, chiar daca este gay si se visează peste mine. Revenind la subiect, am intrat in masina lui Zayn, deoarece am lăsat-o pe a mea acasă astăzi de dimineața cand m-am dus sa ma schimb. Am decis sa stau in spate cu Emily, in timp ce el sta in fata cu Anabella. I-am înconjurat talia cu mana mea, apoi telefonul meu a scos un sunet ciudat in semn ca am primit un mesaj.

•Necunoscut: "Cat de amuzant este faptul ca Emily mai avea putin si se omora. Daca acționa cu mai multă viteza, omul meu ar fi omorât-o. >:))"

•Harry: "Cand o sa te găsesc, nenorocitule, am sa iti jupoi toata pielea de pe tine, apoi am sa te oblig sa o mananci, si dupa aia am sa te omor in cel mai brutal mod."

-Cine era? Mi-am adus aminte ca langa mine se afla Emily, asa ca am bagat rapid telefonul in buzunar, nedorind sa stie nimic. Am scotocit dupa o explicație plauzibila, iar fisa mi-a picat rapid.

-Neah, a venit factura de la telefon. Cred ca nu o sa mâncam nimic luna asta. Am facut o gluma, iar ea a ras, desi nu ma așteptam sa o facă. Stiu ca in adâncul ei suferă.

Dupa asta, am ajuns acasă, iar băieții, cei care nu sunt gay, s-au pus sa facă un grătar, in timp ce fetele, si Max, făceau salata. Făceam grătarul liniștiti, cand un claxon ne scoate din starea noastră, dar ne-am calmat rapid cand l-am vazut pe Tej intrând in curte.

-Asa faceti ma? Sa nu ma chemați, vite in călduri ce sunteti. Bolborosește acesta. Si el cine mai e? Intreaba arătând către Max.

-Eu... Ahm... S-sunt Max Dunkan.... Încântat... Uhm... De cunoș....cunoștința. Max se bâlbâie, încercând sa facă o propoziție coerenta, dar degeaba.

-Tare! Eu sunt Tej. Dar, amice, de ce esti asa strâns de oua? Il intreaba Tej, punându-și mana pe umarul lui Max. Oh, nu e bine unde te duci, negroteiule!

-Pentru ca este si el emoționat, frate. Nu cunoaște pe nimeni pe aici. Ce zici sa il iei tu la o discuție? Imediat ce Zayn rosti aceste cuvinte, noi ne abțineam din greu sa nu radem, mai ales ca Max era in culmea fericirii.

-Da frate! Hai sa bem o bere. Tej pleca in fata, iar Max era in spate, fiind înca in stare de șoc, probabil neasteptandu-se sa fie de acord. Imediat ce ăștia doi ieșiră din raza noastră vizuala, am inceput sa radem cum nu am mai ras de mult timp.

Dupa asta, toata seara am ținut-o intr-o veselie. Tej a aflat adevăratul motiv pentru care Max era atat de emoționat, atunci cand acesta a vrut sa il ia de mana. Niall a mancat atat de mult, încat atunci cand Max si Tej se certau, a inceput sa dea tot afara, iar noi, ceilalti, aveam bilete VIP la cel mai amuzant spectacol. "Petrecerea" noastră s-a terminat in jur de 2 noaptea, iar noi l-am invitat pe Max sa stea la noi, fiindca deja il vedem ca pe un membru din gasca noastră. Si iată-ma acum in pat cu Emily, care cică dormea, dar eu stiu sigur ca acum, chiar daca este cu spatele la mine, plange. Si sincer, si eu fac același lucru. Chiar daca rad, in sufletul meu plang. Dar un lucru este sigur. Cand voi afla cine este nenorocitul ala, am sa il torturez pana ma va implora da il omor.