Again..( II.)

Capitolul 32. Life.

*Dupa un an*

-Aaaaaaah, la dracu! Tip pe masa din sala de nasteri. Incep sa respir greu in timp ce doctorul ma roaga sa imping.

-La dracu, cheama-l pe Harry! Tip dintr-o rasuflare in timp ce imping. O asistenta iese din salon si la scurt timp il aduce pe Harry. Ma uit la el si sta incremenit, cu mana pe clanta, prividu-ma.

-Drace, nu mai sta acolo ca prosul si vino aici! Tip la el si imping din nou, tipand. El vine rapid si ma ia de mana, sarutandu-ma scurt pe buze.

-Impinge! Tipa doctorul si eu imping, tipand si strangand mana lui Harry.

-La dracu, fa-i ceva ca sa nu o mai chinui atat! Tipa Harry peste tipetele noastre.

-Asa trebuie sa faca! Ii replica doctorul.

-Da sigur, ai noroc ca esti doctor si trebuie sa nasca alaturi de tine, ca altfel, nu stii ce pateai pentru faptul ca esti intre picioarele ei.

-Doamne, Harry termina! Tip si imping, asta fac de vreo 20 de minute. Nu vrea sa iasa, e la fel de capos sau capoasa ca ma-sa si tac-su. Da, inca nu stim sexul copilului pentru ca am vrut sa fie o surpriza.

Nervii din mine s-au acumulat si atunci am impins cu forta dar degeaba, eram plina de transpiratie.

-Impinge ca i se vede capul. Tipa dictorul si eu imping cu forta. M-am enervat la culme si am impins din nou si atunci, se auzi un plans de copil si imediat ma simt eliberata. M-am trantit pe masa respirand din greu.

-Harry's POV-

Am ramas paralizat atunci cand am auzit acel glas. Glasul acela minunat parca imi mangaia urechile si sufletul. Glasul copilului meu. Copilului meu cu Emily. M-am uitat spre sotia mea frumoasa si i-am mai sarutat inca o data buzele, apoi m-am dus la doctor care imi tinea copilul. M-am apropiat temator de acel ghem, acel rod al iubirii dintre mine si Emily. Cand am ajuns acolo, copilasul plangea, asa ca doctorul mi l-a dat mie, eu uitandu-ma mai atent observand ca este fetita. Fetita noastra. Lacrimile mi-au navalit in ochi si nu imi pasa ca toata lumea ma vede asa insa, tinand acest ursulet in bratele mele, ma face de sute de ori mai puternic.

Fetita mea si-a prins degetelele de tricoul meu alb in timp ce plangea, asa ca eu am inceput sa ma legan si sa ii cant. Surprinzator, s-a calmat si a adormit.

-Ahm, ne scuzati dar trebuie sa o infasam. Spune o asistenta, tematoare din cauza rabufnirii mele de mai devreme. Eu am aprobat calm din cap si inainte sa ii dau drumul, m-am apropiat de micul ghemotoc din bratele mele si i-am dat un sarut pe obraz si nasuc.

Deci nu imi vine sa cred cum Dumnezeu ne rasplateste pentru..habar n-am ce. Ma asteptam ca Sam sa vina dupa noi, aici, in Miami dar nu. Se pare ca iubita lui a avut grija si s-a tinut se cuvant. Este un sentiment de nedescris, simti un fel de putere ce te incalzeste in suflet si te face mult mai vulnerabil. Voi avea grija de cele doua comori din viata mea, fie ca mor, fie ca nu.

M-am apropiat de sotia mea si i-am luat mana in mana mea. Aceasta a deschis ochii si ma privea atat de dragastos incat imi incalzea si mai mult inima.

-Este fetita, iubito! Fetita noastra. Spun zambind si ii mangai obrazul. Observ cum in ochii acesteia apar lacrimi de fericire si imi ia mana in a ei, sarutandu-mi-o. M-am apropiat de ea si i-am luat fata in palme, apropiindu-ma de buzele acesteia. Si am sarutat-o, am sarutat-o cu patima, fericit ca in sfarsit mi-am cladit o familie. Insa am fost intrerupti de un plans de bebelus. Ne-am departat si mi-am intors capul, observand cum asistanta de apropie de Emily si ii da cu grija fetita. Emily a inceput sa planga si sa rada in acelasi timp, mangaindu-si copilul.

-Alexandra Theresa Styles. Spunem amandoi in acelasi timp. Dinainte,am vorbit si am ajuns la un acord, ca daca va fi fata se va numi asa, si daca va fi baiat, se va numi Jeremy Edward Styles.

Targa pe care era Emily a fost pusa in miscare de catre niste asistenti si eu m-am ridicat de pe scaun, iesind alaturi de ei pe usa. Emily deja a foat sfatuita sa isi alapteze copilul asa ca si-a scos sanul la vedere si a inceput sa o hraneasca pe Alex. In fata salii de nasteri, se aflau toti prietenii nostri, alaturi de mama lui Emily. Toti au zambit si s-au apropiat de copil, laudandu-ne si urandu-ne sanatate pentru el.

Si am ajuns la o concluzie. Ma voi lepada de tot raul din viata mea, o sa ma angajez undeva si voi avea un job normal, cu un salariu normal. Ii voi darui copilului meu, dar si sotiei mele, o viata normala.

Totul pentru familia mea. Totul pentru familia Styles.

Ok deci eu plang :') Nu imi vine sa cred ca am dus la bun-sfarsit aceasta carte.

In primul rand, vreau sa va multumesc tuturor pentru sprijinul acordat, fara voi nu as fi putut ajunge aici, sa ridic pe picioare aceasta carte si sa se faca cunoscuta. Vreau sa va multumesc din suflet pentru absolut tot ce ati facut pentru mine si pentru aceasta carte.

Sper ca v-au placut cele doua carti si inca o data, va multumesc, sincer! ❤️

Sper sa ne mai vedem si pe la celelalte carti! Love you so fucking much! ❤️❤️❤️