Again..( II.)

Capitolul 29. Blood.

Deja am pierdut notiunea timpului de cand Sam da cu brutalitate in mine. Sangele a inceput sa imi zvacneasca din nas si putin din buza de jos, capul imi vajaie extrem de mult insa nu zic nimic. Tac si astept ca iadul in care sunt sa se sfarseasca si sa ma duc dracului in celalalt iad, unde sunt sigura ca nu va fi atat de dureros. Nu va fi dureros la fel cum este pe pamant deoarece nu sunt obligata sa traiesc cu vina ca eu sunt bine-mersi iar copilasul meu este in ceruri, incapabil sa vina la mama lui.

Sam mi-a dat cu piciorul in spate, exact in coloana, ceea ce m-a facut sa urlu cat ma tin plamanii, insa el nu s-a oprit si a continuat sa ma loveasca cu brutalitate. Deja incepeam sa simt durerea si plangeam in hohote, implorandu-l sa ma crute si sa imi bage un cutit in inima. Dar el nu are acelasi plan si m-a intors pe fata, apoi m-a lovit cu piciorul in abdomen, ceea ce m-a favut sa scuip sange.

M-am inecat cu propriul sange, ce zvacnea din mine, insa Sam tot nu se oprea. M-a luat de par si mi-a dat un pumn in maxilar. Nu stiu cat mai pot indura pana ca moartea sa vina.

-Tarfa! Scuipa si ma ia ca pe un sac de cartofi, asa ranita cum sunt, si a iesit cu mine pe usa.

Frica deja a ineput sa se instaleze in mine, cu fiecare pas pe care il facea. Am incercat sa ma zbat dar parca eram tinuta intr-o stransoare de ghimpi si atunci cand am incercat sa dau cu pumnii in spatele lui, mainile mele nu s-au miscat.

Am ramas paralizata?

Sincer, nu ma mira, la cate lovituri in spate mi-a dat. Macar sa ma omoare odata si sa scap pentru totdeauna de asa ceva. Nu mai suport sa fiu bataia lui de joc. Acum realizez ca, aproape era sa ma violeze dar in schimb, a ales bataia. Nu pot sa nu ma invinuiesc in acelasi timp si pe mine pentru ca UN an intreg am crezut ca stiu pe cineva, si ca nu vreau sa mai am de aface cu diavolul, cand de fapt, diavolul era exact langa mine, spunandu-mi in fiecare seara ca ma iubeste, sarutandu-ma pe frunte si facandu-ma sa fiu cu el.

Inima a inceput sa imi accelereze atunci cand am vazut ca intra pe o usa metalica. Atunci am ramas paralizata, bine, cat de paralizat poate fi un om paralizat? Era o masa de tortura. Nu se poate!

-Nu! Am spus tare atunci cand m-a asezat pe masa aia. Nu stiu exact ce mi-a facut dar am simtit niste curele reci strangandu-se in jurul inceieturilor si gleznelor mele. Am tipat scurt atunci cand Sam mi-a sfasiat tricoul de pe mine apoi sutienul ce completa chiloteii pe care tocmai i-a rupt.

Sunt in mainile diavolului si tot ce astept este sa mor dracului odata! Cer prea mult? Adica serios, ce am facut atat de rau incat sa sufar asa mult? Inteleg ca am intrat in dans cu 2 diavoli, dar ca de obicei, unul mereu e mai bun decat celalat. Primul diavol e Harry apoi Sam.

Am facut ochii cat cepele atunci si-a scos un briceag din buzunar, zambind satanist. Doamne, de ce imi faci asta?

-Hmm, mai tii minte cand ai fost rapita de Shaw? Intreaba plimbandu-si varful cutitului pe abdomenul meu. Daca se duce putin mai sus, imi poate infige cutitul ala in inima si gata!

-Raspunde! Imi ordona atunci cand vede ca nu raspund.

-Da! Am spus sictirita! Imi amintesc fiecare detaliu al acelor 2 zile. Cele mai negre zile din viata mea, dupa astea, bineinteles.

-Daca nu ai murit atunci, mori acum! Declara, infricosandu-ma si mai tare.

-Atunci ce mai astepti?! Omoara-ma dracului odata sa scap de tine! Ii scuip cuvintele pe care le gandeam de cand am ajuns aici.

-Oh, scumpo, am planuri mari pentru tine. Spune si atunci infige varful cutitului in abdomenul meu, tragand in jos.

Am tipat cat m-au tinut plamanii si deja am inceput sa plang. Doare, ustura. Ustura si doare. Din instinct am  incercat sa imi duc mainile spre zina ranita dar nu am putut. Ale dracului de curele!

Simt metalul rece al cutitului spre partea de jos a abdomenului meu. Nu! Nu! Nu! Nu! Daca ma taie acolo jos, Harry o sa fie si mai nervos de atat. Oh stai, nici macar nu stiu ce am lasat in urma, pe campul ala nenorocit.

Feminitatea mea a respirat usurata atunci cand nu a mai simtit cutitul in jurul ei, dar, ca de obicei, viata nu tine cu ea. Sam a infipt usor cutitul in interiorul coapselor fapt ce m-a facut sa zbier.

Vreau acasa, vreau oriunde altundeva dar nu aici, nu in mainile monstrului astuia. Broboane de transpiratie au inceput sa se adune pe fruntea mea din cauza durerii. Sunt zgariata de moarte pe abdomen, si in interiorul coaspelor.

-Omoara-ma dracului odata! I-am repetat cuvintele, intr-o rasuflare. Ma doare prea rau.

-Saluta-l pe Harry, Emily! Declara si atunci, ochii mei au inceput sa se roteasca prin camera.

Am inghetat! Sta chiar la 2 metri de mine, legat ca un caine, cu lanturi din metal. Doarme, cred. Are capul in jos, mainile pe langa corp, iar picioarele in fata. Doarme intr-o pozitie care nu pare prea incomoda.

-Somnifere! Il aud pe Sam spunand si abia atunci am realizat ca Harry de fapt nu e mort. Dar, ce dracului are in minte, de ne vrea si pe mine si oe Harry in aceeasi camera?

Inainte sa intreb? Ii simt cutitul plimbandu-se din nou pe abdomenul meu. Am inceput sa sau frenetic din cap, cu ochii lacrimand si am tipat din nou cand si-a infipt varful cutitului in mine.

100. 100 de zgarieturi am mai indurat, pe langa cea cauzata de impuscatura. Incepand de la piept, pana la picioare. Nici rusine nu imi mai este de el pentru ca m-a vazut dezbracata. Corpul meu este acum ca o leguma. Nu imi mai simt absolut nicio parte din el, desi este tot ranit si ar trebui sa ma doara ca dracu. Oare o sa mai ies de aici vreodata? Sam a iesit din camera aceasta ce poarta fiecare tipat de-al meu iar eu mi-am indreptat privirea spre ingerul meu. Doarme atat de frumos. Doamne, daca tii macar putin la mine, cruta-mi prietenii, ai grija de ei si pazeste-i. Daca nu ies de aici, si imi gasesc moartea, te rog sa ai grija de Harry. Da-i o femeie care sa il iubeasca cel putin cat l-am iubit eu. Daruieste-i o familie frumoasa si normala, fara toate chestiile noastre din trecut.

-Te iubesc, Harry! Ii spun si stiu ca nu ma aude, dar trebuie sa stie. Nu pot sa nu il admir cat de frumos este, in ciuda faptului ca ne aflam unde ne aflam.

Atunci, muschii au inceput sa i se incordeze, si brusc, si-a deschis ochii. Ochii aceia ce inca ma duc spre pierzanie. S-a uitat speriat in jur, neintelegand ce se intampla. Pare atat de speriat.

Deodata, usa se deschide, pe ea intrand Sam cu o sticla de spirt in mana. Nu! Am inceput sa ma panichez foarte tare, lacrimile deja au inceput sa se adune in ochii mei implorandu-l prin gand pe Sam sa nu faca asta. Harry si-a ridicat privirea spre Sam, care il privea cu un zambet viclean.

-S-a trezit frumoasa adormita! Declara si se indreapta spre mine. Mi-am indreptat privirea spre Harry si parca atunci m-a vazut. Ma privea cu ochii vulnerabili, lacrimi adunandu-se in ei.

-Emily! A dat sa se ridice dar nu a putut; este tinut in lanturi mai ceva ca un caine si acum va trebui sa priveasca tot ce imi face acest monstru.

-Da-mi drumul! A tipat spre Sam care se prapadea de ras langa noi.

-Nici gand, ai sa vezi cat de tare sufera micuta iubitica a ta. Il vad apropiindu-se de mine. Am inceput sa ma zbat pe masa asta, dorindu-mi sa ma fac gelatina. Nici nu vreau sa ma gandesc la usturimea pe care o voi simti, dar mai ales la faptul ca Harry va vedea toata scena.

Chiar cand se pregatea sa desfaca dopul, l-am auzit pe Harry foindu-se, dar degeaba. Este tinut in lanturi si nu poate face nimic altceva decat sa priveasca.

Am inchis ochii pregatindu-ma pentru ce urmeaza.