Again..( II.)

Capitolul 24. Ganduri

Capitolul 24. Ganduri

Ma uitam la el cu ochii in lacrimi, sperand sa isi dea seama cat de mult il iubesc si sa fie de acord cu mine. Nu mi-as imagina viata fara Harry, nu as putea trai fara el. Dar sunt convinsa ca sentimentele mele fata de el nu sunt de ajuns ca sa il iert. Stiu ca in viitor voi fi din nou cu el, vom fi la fel de fericiti, dar acum nu sunt pregatita sa dau uitarii toate cele intamplate in ultimele 48 de ore. Tot ce sper este sa luam relatia asta de la 0, sa scriem o noua poveste.

-Cum m-ai putea ruga asa ceva? Emily, tot ceea ce imi doream era sa ma ierti, sa fim din nou aceiasi, iar daca asta inseamna ca va trebui sa iti recastig increderea, o voi face cu cea mai mare placere. Te iubesc enorm de mult, Emily!

Ochii sai erau sticlosi in lumina lunii, ce se reflecta in irisii lui, si de asemenea, ochii mei erau inundati in lacrimi, privindu-l cum se apropie de mine. In mai putin de 2 secunde, era in fata mea, emanand o caldura uluitoare. M-am apropiat si eu de el, iar acesta si-a incolacit bratele mari si musculoase in jurul taliei mele micute. Parfumul sau barbatesc imi invada narile, insa asta nu m-a facut decat sa ma apropii si mai mult de el. M-a sarutat tandru pe obraz, ceea ce mi-a creat in stomac un stol de fluturi. Cum nu ajungeam la obrazul sau, m-am rezumat doar la un sarut scurt in scobitura gatului sau. In urma gestului meu, acesta m-a strans si mai tare in brate.

Lacrimile curgeau nestingherite pe obrajii mei, prelingandu-se usor si pe hanoracul lui. S-a departat de mine, insa doar ca sa isi limeasca buzele pe fruntea mea, ceea ce m-a facut sa scap un hohot de plans.

Am realizat ca eu si cu Harry ne completam, in ciuda orgoliului nostru. Sincer, nu mi-as imagina vreodata viata fara el, oricat de ranita si distrusa as fi.

M-am departat timida de el, doar ca sa ii vad irisii minunati, care acum erau acoperiti de o mantie de lacrimi. Mi-am dus usor degetele pana la parul sau carliontat, si mi le-am trecut fin prin el. Desii parul ii era dezordonat, asta nu il face decat sa fie mult mai frumos.

In urma gestului meu neinsemnat, acesta zambi copilareste, imprimandu-mi si mie un mic zambet pe buze.

-Am sa te fac sa ai din nou incredere in mine, Emily! Mi-a luat mana intr-a sa si a dus-o spre buzele lui, plasand un mic sarut peste ea.

Tot ceea ce mi-a spus acum suna mai mult ca o juraminte, nu ca o promisiune. Il cred in stare pe Harry sa faca tot ce ii sta in putinta ca sa ma faca sa am din nou incredere in el.

O parte din mine stie sigur ca inca mai am incredere deplina in Harry, numai ca toate cele intamplate sunt mult prea proaspete si nu imi doresc sa fac un pas gresit si sa ma afund si mai tare in noroi.

-Ia cina cu mine in seara asta! Te rog! Mi-am unit sprancenele, ducandu-mi privirea spre a lui, vazand ca ma privea cu sperata. Am zambit timid si am aprobat din cap, facandu-l pe acesta sa zambeasca incontrolabil si sa ma stranga puternic in brate.

Sper ca aceasta cina sa fie linistita.