Capitolul 2
Ies din birou și încerc sa ignor mulțimea de oameni care se uita ciudat la mine. Înțeleg ca nu vezi în fiecare zi o nebuna ieșind dintr-un birou de parcă a văzut o fantomă.
Mă gândeam neîncetat cum a apărut Alex aici și dacă știa că am ales să fac practică în acest loc și își propuse să-mi facă zile amare nelăsându-mă să-l uit așa cum am încercat în ultimul timp.
Înghit în sec și-mi văd de drum. Mă îndrept spre lift coborând înapoi și îndreptându-mă spre casă.
După un timp ajung acasă și mă fac comodă pe canapea, beau din cafeaua rămasă de dimineață și decid sa ies la o plimbare. Ajung într-un parc din apropierea casei mele și când sa pășesc pe trecere, o mașină neagră cu geamuri fumurii oprește brusc. Nervoasă, încep să țip la cel de la volan acesta deschizând ușa mașinii și coboară din ea. Ridicându-mă de jos pentru a-mi ridica geanta mă uit la el și constat ca nu era un psihopat care nu știe sa conducă ci era Alex care venea spre mine cu o privire îngrijorată.
- Doamne Hanna ești bine?
- Da sunt bine, zic scuturându-mi hainele.
- Vrei să te duc undeva?
- Nu, mulțumesc, zâmbesc sarcastic și plec de parcă nu s-a întâmplat absolut nimic întorcându-mă acasă și în pragul ușii găsesc un bilețel pe care îl deschid:
"Când îți privesc zâmbetul mă apucă un val de emoții .
Semnat, admiratorul tău secret"
Rămân pentru un moment blocată uitându-mă în gol înspre bilețel. Îl închid înapoi și intru în casă fără să-i mai dau prea mare importanță la ce era scris. Mă așez în fotoliu și încep să completez câteva chestionare și foi pentru facultate.
Se întunecă fără să-mi dau seama într-un timp foarte scurt, mă ridic închizând leptopul și așez foile toate la locul lor după urc sus să fac un duș și mă așez în pat ațipind instant.
8:30 am
*bip* *bip*
Un zgomot îngrozitor mă trezește, era afurisita alarmă care mă trezește în fiecare dimineață. O închid și mă ridic din pat arătând de parcă am trecut prin 3 războaie. Mă uit cruciș la imaginea mea din oglinda și încep sa înjur în gând ca nu puteam sa îmi fac părul sa stea locului așa ca l-am prins într-o coadă de cal în vârful capului.
Ies din casă și mă îndrept spre locul unde ar trebui să fac practică. Ajung în 20 de minute din cauza traficului și intru rapid în clădire. Sunt surprinsă să văd pe toată lumea în hol. Pff sper că nu am întârziat.
- Domnișoară James știți cât este ceasul?
Mă uit mai atent la grup și îl văd acolo pe Alex uitându-se urât la mine.
Îmi scot telefonul din geantă și sunt surprinsă să văd că am întârziat un sfert de oră. Cum dracu am întârziat atât? Îmi bag telefonul înapoi și mă îndrept spre grup. După un minut în care nu am înțeles nimic din ce vorbea Alex, normal că nu am înțeles nimic doar am întârziat un sfert de oră, intrăm într-o încăpere mare cu un podium pe măsură și îl văd pe Alex îndreptându-se spre Louis. Bine de când se înțeleg cei doi? Se pare că am pierdut cam multe. Ce m-a surprins a fost Miruna care a început se defileze pe podium. Aceasta când m-a văzut a început să alerge și împiedicându-se de firele ce erau de la lumini a căzut în brațele lui Louis care o prinde imediat. Nici nu mi-am dat seama ca picioarele mele au început sa se miște spre locul unde a căzut Miruna,dar spre surprinderea mea draga mea prietenă sare imediat din brațele lui Louis de parcă nu s-a întâmplat nimic și începe să alerge spre mine.
