Capitolul 8
Trr-Trr!
Deja?! Strâng din ochii încercând să pot oprii timpul, dar pe cine păcălesc aici asta nu se v-a întâmpla. Îmi mut privirea din oglindă către ușa băii. Nu vreau să ies de aici și să dau ochii cu tata. Nu vreau să-l mint, nu vreau să mă vadă. Cu tot machiajul din lume, tot se cunoaștea că am plâns.
- Hanna! aud și un ciocănit în ușă mă scoate din transă.
Înghit în sec și mă depărtez de chiuvetă deschizând ușa.
- Haide, au venit! o văd pe Miruna toată zâmbind.
Etalez un zâmbet fals și cobor jos în urmă ei. Calc ușor parchetul și mă ciocnesc fe un corp. Ridic privirea fin pământ și ochii tatălui meu era sigurul lucru pe care îl vedeam.
- Hanna.
Își încolăcește brațele în jurul meu și mă strânge la pieptul lui. Îi răspund la îmbrățișare și mă așez pe canapea, după ce îl salut pe Niall.
- Și pentru ce aţi venit.?
- Păi Miruna ne-a sunat și a spus să venim urgent pentru că te simți rău, spune și i-a o gură din paharul cu apă. Vorbind despre asta ce ai avut? Mi-am făcut griji în ultimul timp pentru că nu ai mai dat niciun semn de viață.
- Doar o răceală, zic repede.
- Aha, spune ușor doar pentru el, Niall.
***
Intru în cameră ușor, nevrând să fac prea multă gălăgie și mă așez pe pat mult prea obosită ca să mai fac ceva. Discuțiile din seara precedentă mă obisiseră prea mult. Curiozitățile lui Niall care tot mă făceau să spun adevărul, mă enervau în continu. Dar dacă știe?! Pff nu, nu are de unde. Sau poate că Miruna... Nu, nu mi-ar face așa ceva.
Mă ridic din pat, luând din dulap o pereche de pijamale curate, un prosop și intru în baie. Îmi fac un duș rapid, apa eliberându-mă de o grămadă de gânduri care se băteau cap în cap și mă schimb în pijamale. Mă spăl pe dinți și mă arunc în pat. Apuc telefonul de pe noptieră și îl deschid. De când nu am mai intrat, am rămas în urmă cu știriile. Deschid facebook-ul și după ce îmi verific notificăriile, o știre de pe wall îmi atrage atenția.
"Fiul unui mare om de afaceri, chiar acel Williams, a anunțat că se căsătorește!"
Închit în sec și scutur din cap încercând să fac totul să pară un vis. Se căsătorește..
-Pot intra?
Tresar ca și cum a bombă tocmai a explodat și blochez telefonul. Mă ridic la marginea patului și îmi șterg o lacrimă care apăruse.
- Da intră, șoptesc și privesc către ușă. Niall
- Se pare că te-ai mutat aici, pășește ușor în cameră și aruncă o privire prin ea.
- Doar de căteva săptămâni, dar o să mă mut înapoi.
- Nu te face că nu mi-am dat seama că l-ai mințit pe tata. Poate a fost prea orbit de faptul că afaceriile lui merg prost, dar eu am observat că minți. Așa că zi ce ai, spune și se așează lângă mine.
- Niall, te rog nu..
- Hanna nu vreau să îți fac vreun rău. Sunt doar fratele tău, știu alții și nu știu eu?
- Nu e asta, dar...Nu vreau să îmi aduc aminte, zic încet și încep să bat din picior.
- Ok, spune și îmi pune mâna pe coapsă oprindu-mi bătăile. O să îmi spui când o să poți și îmi pare rău, mă uit confuză la el și obesrv cum îmi privea telefonul deschid. Nu l-am blocat?! Noapte bună!
