Step By Step

22.

        Eu nu înțeleg cum stă treaba cu înșelatul ăsta.. adică, te forțează cineva să stai lângă o persoană? Nu. Te obligă cineva să joci rolul de iubit/soț perfect? Nu. Certificatul de căsătorie nu e un contract. Dacă nu îl onorezi din suflet, cu iubire pură, ci doar din obligație, mai bine renunță la el. Și să ne înțelegem, e valabil și pentru reprezentantele sexului frumos.

        Stăm împreună pentru copii, cum să divorțăm, abia am făcut nunta, îl/o iubesc, dar vreau să încerc și altceva, anumite aspecte sunt neglijate și vreau doar să umplu golurile, etc. Sunt o grămadă de alte exemple, care sunt doar scuze.

        Eu îți voi demonstra că prima scuză, cea cu copiii, este o banalitate. De ce stați împreună pentru copii? Copiii pot avea parte de ambii părinți, fără ca ei să fie împreună. Părinții pot fi prieteni, chiar și separat, iar copiii nu trebuie să fie nevoiți să împartă weekendul, sărbătorile, etc. Deci, din nou, de ce stai împreună cu partenerul tău pentru copii? De ce îți bați joc de el? Iar tu, tu de ce accepți să fii bătaie de joc? A, nu știi? Ba da, sunt sigură că simți, doar că nu vrei să accepți, de cele mai multe ori. Deci dacă scuza cu cele mai bune temelii poate fi dărâmată, are sens să vorbim despre celelalte?

        Nu te-a obligat nimeni să faci ceva ce nu ai vrut.. Respectă-ți alegerea, partenerul, ca să poți spune că te respecți pe tine.

        Iar dacă nu poți, dă-i drumul. E mai mult decât vezi tu în el, merită mai mult decât poți tu să îi oferi, în momentul în care alegi să îl trădezi. Nu îi răpi dreptul la fericire, la iubire curată, la respect, la apreciere, la valorificare.

        Iubește-ți și respectă-ți alegerea făcută, iar dacă nu poți, lasă pe cineva mai competent să o facă.

        Toate astea sunt valabile și în cazul violenței fizice sau verbale.. indiferent pe care din acestea 3 le faci sau cu care dintre ele te confrunți, nici una nu este ceva normal.
 
        Da, majoritatea cuplurilor trăiesc cu cel puțin una dintre cele 3 și aleg să nu ia măsuri. Dar asta e doar vina societății.

        Alege diferit. Dacă majoritatea oamenilor suferă de o boală și aleg să nu se trateze, te conformezi? Știind că există un leac, fără de care poți muri, îl refuzi, doar pentru că asta aleg 80% dintre cei bolnavi? Sau le iei exemplul celor 20 și alegi să te vindeci, să te faci bine?

        E un subiect atât de sensibil și de complex, încât cu greu îmi stăpânesc emoțiile  scriind sau vorbind despre el. Și mai greu îmi e să mențin capitolul asemenea celorlalte, cât mai scurt și mai concis.