Steaua cea mai luminoasta, este cea care se stinge prima.

Cap.6.Stop joc

Dupa ce ne-am plimbat prin oras si mi-a povestit despre el, am mers acasa. In casa lui.
Am intrat. Mama lui m-a primit foarte frumos. Mi-a spus ca ma cunoaste de cand eram mica. Si a povestit cateva prostii pe care le faceam cand mama ma ducea la ei acasa.

Dias este o ruda destul de indepartata de a mea, de care nu auzisem. Sau poate ca auzisem dar nu am bagat de seama.

Dupa ce mama lui m-a servit cu o prajitura foarte gustoasa am mers la el in camera.

Acolo era si fratele sau Andrei care omora zombalai si era atat de concentrat la joc incat nici nu a observat cand am intrat in camera.

Eu cu "Dias Gabriel asa cum ii spun doar eu " ne-am asezat pe pat cu intentia de a ne uita la un film.

Pot spune ca daca nu ai ce face Transformers e un film destul de atractiv. In timp ce Andrei tipa ca pierduse inca o viata la joc, Dias s-a apropriat de mine si m-a luat in brate. Mi-a asezat capul pe pieptul lui si m-a pupat pe frunte. Mai aveam putin si adormeam.
Ma simteam atat de mica pe langa el..

Andrei si-a luat leptopul si a plecat, lasandu-ne pe noi doi singuri in camera.

- Ai fost cu vreun baiat pana acum? M-a intrebat cu o voce destul de subtire.
- Nu..i-am raspuns schitand un zambet. Iar el ma pupat usor pe obraz.
-Ma bucur ca nu ai lasat pe nimeni sa te raneasca. Nu voi lasa niciodata pe cineva sa iti faca rau. Nu voi lasa niciodata pe cineva sa ma indeparteza de tine. Esti tu. Esti fara masca. Si esti a mea.

M-am indepartat usor de el. Ma privea atent.
- Maria, chiar m-am atasat de tine. Sper ca nu te sperii. Nu aveam de gand sa te sperii. Te-am cunoscut intr-un moment in care erai tu, fara sa poti sa te ascunzi.cand am ajuns la tine acasa si te-am ridicat de pe podea mi-am dat seama cat de fragila esti. Nu, nu pot sa imi bat joc de tine. Nu pot sa iti ascund ceva. Nu vreau sa te ranesc.

Nu stiam cum sa reactionez. Am tacut.
M-am uitat la ceas. Era 18:30. Trebuia sa plec. Mi-am luat geanta, trandafirul de pe masa , l-am pupat discret pe obraz si am plecat.

Uneori nu stii ce sa faci. Esti in situati prin care nu ai mai trecut. Pur si simplu ramai blocat. Fugi,ca si cand daca o faci recapeti ani din viata. Pleci si nu gandesti. Nu crezi ca poti face rau. Te feresti de rau. Speri ca totul sa fie bine.
Nu am reusit niciodata sa ma fac observata,am fost mereu fata ascunsa. Fata cu castile in urechi care nu asculta lumea. Si totusi.. Poate ca e mai bine.
Atunci cand esti cunoscut lumea te stie. Se satura de respiratia ta. Spun ca consumi oxigen degeaba.
El,el m-a observat. M-a facut sa ma simt importanta. Si ii multumesc..