Chemarea blestemului

26

Redwood, San Francisco, California SUA
21 Decembrie 1923

Fiecare fulg de nea dansează pe muzica frumoasă care cuprinde orașul Redwood. Zăpada s-a așternut asemenea unei pături groase și răcoroase.

  Un oraș aglomerat și prea diferit pentru Noelle. Locul ei se află printre oamenii liniștiți și pașnici din Belle Meade.

Trecuseră două zile de când a părăsit acel loc. Părea un coșmar fără sfârșit.

Azi e duminică. Împreună cu mătușa Juliet aleargă grăbite pe aleile alunecoase și înzăpezite din fața bisericii Jan Antonio. Împodobită cu crăciunițe din loc în loc și cu lumini de brad, biserica încântă întregul oraș.

Brazii medii doar cu fundă din catifea rosie. Stalpii impodobiti. Magazinele cu ghirlandă agățată. Spiritul Crăciunului este de neoprit.

Sute de oameni se strang împreună pentru a servi turta dulce si lapte sau cafea, să asculte slujba de duminică și să asculte cântecele melodioase cântate de corul bisericii.

Vin colindatori plini de bucurie și cântă colindul Noapte preasfântă iar zeci de copii împreună cu părinții se așează pe scaunele frumos împodobite.

Pastorul Richard se apropie de amvon și rostește cu voce tare salutul:

— Pace vouă dragi frați și surori, spune bărbatul de culoare cu ochelarii mari rotuzi așezați pe nas.

Biserica ascultă cu drag cuvintele predicatorului. Fiecare suflet primește cuvintele Evangheliei care are puterea de a vindeca și de a aduce la viață sufletul unui om.

— Dar iată un adevăr și mai bun, spune pastorul, Dumnezeu știe că nu poți face mult. Uneori chiar nimic. Dar El poate.  Ziua în care am privit păcatele mele - adevăratele mele păcate - a fost ziua în care am descoperit 1 Ioan 1:9.  " Dar dacă ne mărturisim păcatele Lui, el este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire".
Isus a vrut să arate milă față de fiecare persoană pe care a întâlnit-o.  A vrut să-i curețe și să-i îmbrățișeze cu dragostea Sa. Dar, din cauza planurilor Sale veșnice de bunătate, El nu poate face întotdeauna asta. Nu știu de ce, dar cred că El are un bine mai mare decât vindecarea durerii noastre temporare.
Nu există viață mai mare decât cea trăită, în fiecare zi, în temerea lui Dumnezeu.  Dumnezeu ne arată în viața noastră că ne iubește în ciuda a ceea ce facem.  Aceasta este o comoară pe care o putem găsi în fiecare zi.
Nu cred că Dumnezeu a terminat vreodată să vorbească în viețile noastre. Chiar și atunci când nu vrem să auzim. Chiar și când inimile noastre sunt reci.
Pot suferi singur sau pot să mă țin de Dumnezeu în durerea mea. Pot fi blând și să am încredere în El pentru a face ceva bun din asta. Numai Isus poate vindeca rănile, numai Isus poate umple locuri întunecate cu lumină și cu înțelegere.  Numai El ne poate potoli setea de speranță. Dați-i o șansă lui Dumnezeu. La urma urmei, El a riscat totul pentru noi.

Prevederea lui Dumnezeu te lasă uneori fără suflare. Se gândi Noelle ascultând cuvintele predicatorului.

Crăciunul este aducerea aminte a iubirii pure și sincere a lui Dumnezeu. El a trimis pe acest pământ rece cea mai iubită odraslă a Lui. Ca să moară pentru mine și pentru tine. Pentru că a vrut să dovedească întregii lumi ce este iubirea adevărată. Iubirea este Dumnezeu.

— Dragilor, continuă predicatorul, iubirea lui Dumnezeu este fără limite. Chiar dacă nu merităm această dragoste, El o oferă cu brațele deschise. Iubirea înseamnă sacrificiu. Înseamnă să accepți că trebuie să pierzi, că trebuie să pleci, sau chiar că e timpul să aștepți.
Iubirea nu te întreabă când vrei să vină, ea doar ți se oferă, și uneori fără să o meriți.

Corul de copii încep să cânte cu bucurie melodia Isus s-a nascut a cărui versuri au atins
cu grijă inima fetei. Cucerind-o. Apropriind-o de Cel care este centrul acestei sărbători. De Fiul de Rege care a venit pe acest pământ să aducă iubire și iertare.

  Privind în jurul ei la toate chipurile necunoscute, Noelle și-a adus aminte de zilele petrecute pe Plantația Belle Meade. O schimbare radicală se produsese. Parcă ar fi ajuns la realitate.

Platourile erau pline cu ciocolata calda cu bezele, acadele, caramel, batoane de scortisoara, fulgi de ciocolată cu mentă.

Oameni fericiți și melodii de Crăciun. S-ar spune că e tot ce ți-ai putea dorii pentru o fericire adevărată, dar pentru Noelle este o simplă zi lipsită de o parte din inima ei.

Cred că era timpul să recunoască. O parte din inima ei a rămas în Belle Meade. Doar destinul și timpul știu când va venii clipa când se va reîntoarce.

Aceea atmosferă de Crăciun din casa doamnei Harding. Bella și Denise alături de Erik, Saul și renumita bucătăreasă Chloe, Nathan și Eda, și el... Kevin Harding pe care nu îl va uita niciodată.
Ochii lui care pare că o urmăresc din umbră. Luminile și stele care se unesc atunci când se gândește la el.

O poveste de iubire fără final ar spune mulți, dar acesta este finalul, din păcate.
Nu mereu fata cea frumoasă rămâne întotdeauna la sfârșit alături de prinț. Nu întotdeauna poveștile de iubire trebuie să aibă final fericit... viața e reală, iar uneori oferă povești prea reale.

Mătușa Juliet se apropie de ea și o cuprinde în brațe.

— Draga mea, se aude vocea dulce a acesteia, ce s-a întâmplat?

  Ochii acesteia sunt slabi. Boala o răpusese prea mult ca să o mai țină pe picioare.

— Mătușă, de ce uneori în viață nu vrem să acceptăm sfârșitul unei povești?

— Chiar dacă fiecare poveste are un final, noi suntem cei care îl construim. În imaginația noastră povestea poate continua... nu mereu ultimele cuvinte ale poveștii înseamnă sfârșit, alteori poate fi chiar un nou început.

  Ochii fetei erau plini de lacrimi. Ar da orice să îl mai vadă odată pe Kevin, să recunoască faptul că îl iubește din toată inima, că ar da orice să îl aibă alături toată viața și să îi spună că acesta nu e finalul poveștii lor de dragoste.
De ce realizezi cât de importantă este o persoană abia atunci când o pierzi?

Lacrimile fetei erau biete diamante în ochii ei. Poate că așa trebuie să fie. Poate că și acest an este la fel ca toate celelalte. Nimic diferit. O iubire trecătoare care odată cu timpul, va fi uitată.

Colindele de Crăciun nu contenesc. Ciocolata caldă, turta dulce, vâscul, toate o întâmpină pe Noelle cu brațele deschise.

Nu e vina Crăciunului că ea nu are parte de iubire... Crăciunul este fericire orice s-ar întâmpla în viața unui om.

Chiar dacă este greu, zâmbește și gândește-te la această frumoasă sărbătoare.

Mai sunt doar trei zile până la Crăciun. Mai este timp să se întâmple minuni.

Iubirea nu te întreabă dacă vrei sau dacă ești pregătit. Ea doar te cuprinde și te aruncă în brațele acelei persoane speciale.

Tu doar trebuie să crezi în miracole, minunea se va întâmpla de la sine.