Agonie Și Extaz Vol I

Capitolul 42

Mă trezesc buimacă și realizez că am dormit aproape două ore pe canapea, mă ridic și merg în baie să îmi strâng rochiile curate de pe mica sârmă. Le împachetez și le așez în dulap, după mănânc ceva rapid și mă decid să fac o plimbare până la doamna Mariana, trebuie să o întreb de angajare, să știu dacă a vorbit pentru mine și când încep.
Încui ușa de la apartament și plec voioasă spre casa ei. Diseară voi ieși cu Sebastian, pot spune că sunt entuziasmată, abia aștept să văd ce ieșire mi-a pregătit. Când ajung în cartier, văd o mașină parcată lângă casa doamnei Mariana, o recunosc imediat! E una din mașinile lui Sebastian, dar ce face el aici? Ajung în fața ușii și bat, nu înțeleg de ce ar veni el aici. Mariana îmi deschide surprinsă și mă poftește în casă. Îl observ pe Albert la masă, acum realizez că eu le-am stricat întâlnirea, deși e puțin ciudat, dar mă cam simt în plus. Mă gândesc repede la ceva să nu zăbovesc prea mult aici, nu aș vrea să mă simt ciudat știind că mătușa mea e la o întâlnire iar eu am venit neinvitata.

-Eram în trecere, am venit să te întreb despre postul de meditatoare de care mi-ai vorbit, după voi merge la doamna în cauză să vorbesc cu ea.

-Da, îți voi scrie adresa, spune și se duce la un sertar de unde apucă o bucată de hârtie și un pix.

Albert mă salută respectuos și ia o gură din cafea, eu nici nu îndrăznesc să mă așez, îmi vine să râd. Cu siguranță Mariana va avea multe explicații să îmi dea mai târziu, abia aștept să aud cum s-a întâmplat totul între ei.
Apuc bucata de hârtie și zâmbesc, după mă retrag rapid și dau să plec.

-Mulțumesc, spun și deschid ușa. Mă scuzi de deranj nu știam că ai musafiri, îi șoptesc când ieșim afară.

-Da, ne-am întâlnit în piață și am stabilit să ne vedem la o cafea, spune ea puțin rușinată.

Dau din cap cu un zâmbet și plec, nu mai are rost să o mai rețin, nu e nimic ciudat în faptul că are o întâlnire, de fapt mă bucur pentru ea. Cred că dintre toți, ea merită cel mai mult să fie fericită, iar Albert chiar pare un bărbat de cuvânt și îi poate oferi fericire, așa cum și-a dorit mereu, deși nu a vrut să recunoască că asta își dorește. Verific hârtia și citesc adresa, nu e departe de apartamentul meu, undeva la douăzeci de minute de mers pe jos. Aș fi mers chiar astăzi, dar mă gândesc că nu-mi rămâne timp, e aproape ora șapte și Sebastian va veni în curând să mă ia, așa că mă grăbesc să ajung la apartament, trebuie să îmi schimb rochia.
Când ajung în fața ușii îl văd pe Sebastian, îi zâmbesc și descui ușa. Arată destul de bine cu ochelari, îi dă un alt stil, iar asta mă face să cred că orice ar purta îi stă bine, prea bine.

-Am fost pe la bar, nu te-am găsit acolo.

-Știu, asta pentru că nu mai lucrez la bar, spun în timp ce îmi caut o rochie în dulap.

-Bun, în sfârșit ceva bun!

-Maine mă voi angaja ca și meditatoare, mătușa mi-a făcut rost de un interviu, spun și îmi amintesc că am prins-o la o întâlnire.

-Nu prea cred, mâine avem treabă.

-Domnule Sebastian, am acceptat o întâlnire, dacă decid că îmi place aceasta mai vedem și mâine.

-Nu, spune și râde. Planurile s-au cam schimbat între timp, sora mamei m-a vizitat astăzi și am în plan să i te prezint, rămâi peste noapte la noi, spune și rămân fără cuvinte.

-Și ai decis singur?

-Nu, de fapt ia-o ca pe o întrebare, rămâi la noapte?

-Aha, bineînțeles că voi rămâne, Albert va fi prea obosit după întâlnirea cu Mariana ca să mă ducă noaptea acasă.