Agonie Și Extaz Vol I

Capitolul 50

 
Nu pot să cred că mi-a luat patru zile să învăț să conduc. Încă nu știu destul de bine, dar mă descurc si cu puțină experiență dobândită pe parcurs, voi merge perfect! Mi-am găsit și un instructor bun, ce s-a ocupat de mine minunat în fiecare zi, iar acum pot ieși cu mașina pe șosea cu viteza melcului. Nu mă plâng, dar instructorul a costat atât de mult, încât mă gândeam să merg la Luca să mă învețe, indiferent de ranchiuna pe care i-o port. Până la urmă am răzbit și am reușit să conduc mașina asta, sunt mândră de mine.

  Merg mândră și parchez strâmb în fața casei doamnei Mariana. Fac câteva manevre inutile să îndrept mașina, iar când văd că abia am reușit să o așez mai bine o las așa. Cobor din mașină și bat la ușă, nu durează mult și o văd pe geam cum vine să îmi deschidă.

  -Am venit să te iau la piață, spun când nici nu deschide ușa bine. Acum că avem mașină, nu mai trebuie să-ți faci griji în privința cumpărăturilor, le vom duce rapid, fără să te obosești, spun toată într-un zâmbet.

  -Nu știu ce să zic, sunt de modă veche, prefer trăsura, nu mașina.

  -Am învățat să merg, nu-ți fie teamă.

  -Eh, nu știu ce să zic, spune și se uită nesigură. Nu am trăit atât să mor de inimă încuiată într-o tablă.

  -Ai încredere, spun și o i-au de braț să o aduc la mașină. Sunt ca și o expertă, mă laud eu degeaba.

  Urcăm în mașină și îmi moare motorul de două ori, să fie de la emoții?

  -Expertă zici? Eu miros moarte în mașina asta!

  -Mai dă-mi o șansă, spun și reușesc să o pornesc, într-un final.

  Trag ușor de volan și cu o viteză foarte mică reușim ușor să ajungem pe drum. Zâmbesc schimbând viteza și mă bucur că nu am prea multe viraje de făcut până la piață.

  -Ți-am zis că mă descurc!

  -Da! Am văzut, spune nu prea convinsă. Luca ar fi trebuit să nu te lase atât de curând pe drum! Ce a fost în capul său să îți spună că ești pregătită?

  -De fapt, încep eu să spun și oftez. Nu am condus alături de Luca, mi-am angajat un instructor și am făcut orele cu el, spun și rămân tăcută să aud părerea ei.

  -Ce are Luca? E un băiat bun.

  -Din cauza lui m-am certat cu Sebastian, de aceea a plecat și s-a dus la cârciumă, pentru că Luca a mințit cu ceva și un întreg scandal s-a creat atunci, spun ofensată că îi ține partea.

  Bine că ea crede că a fost la cârciumă, dacă auzea de bordel mă strângea pe mine de gât că am călcat într-un astfel de loc. Măcar în privința asta răsuflu ușurată și știu că nu e așa supărată.

  -Eh, tot e băiat bun! Te place, nu e nimic greșit să lupte pentru tine, meriți să se dea cap în cap, nu ești cine știe cine! Să se bată dacă vor o șansă cu tine.

  -Mătușă! Nu spune asta, cum adică să se bată?

  -Când eram eu tânără, înainte să mă căsătoresc, soțul meu a intrat în câteva scandaluri înainte să îl privesc măcar! Bărbații să-și dea interesul pentru atenția ta, spune și eu râd.

  -Bine de știut, bărbații chiar trebuie să-și dea interesul, spun încă cu un hohot de râs.

  Ajungem la piață și o privesc pe mătușa cum coboară mândră din mașină, după mergem la tarabe să-și facă cumpărăturile. Cum nu era posibil altfel, s-a întâlnit și cu două vecine, la care nu s-a sfiit să se laude că o voi duce cu mașina acasă, ba chiar le-a și invitat să vină cu noi, ca să nu fie nevoite să care cumpărăturile până acasă. Bănuiesc că mirosul de moarte din mașină s-a dizolvat, râd pe ascuns la fiecare conversație dintre cele trei femei. Mă laudă într-una, iar asta mă face să o privesc dulce cu un zâmbet pe față, e așa frumos să ai pe cineva care te susține în tot ce faci.