Diferențele ne atrag

Capitolul 21

Ava

M-am trezit leneșă când am auzit un telefon sunând, fiindcă oricât era ora, nu voiam să mă trezesc. Am gemut somnoroasă, întinzându-mi mâna spre noptiera de lângă partea mea de pat unde suna telefonul fără oprire. L-am adus în fața ochilor, uitându-mă la telefon confuză. Mi-am frecat mai bine ochii în speranța că o să văd mai bine, însă imaginea din fața mea rămnea la fel.

Brooklyn

Mi-am dat seama repede că nu e telefonul meu, iar dimineața mea s-a schimbat radical. Nu mai eram somnoroasă și nici nu mai aveam același zâmbet pe buze cu care am adormit. Mâna grea și musculoasă încă îmi înconjura talia strâns, iar restul corpului lui imens îl acoperea pe al meu. Eram goală sub greutatea lui, aveam doar un material subțire din dantelă care îmi acoperea goliciunea, la fel cum avea și el de altfel o pereche de boxeri negrii. Mi-am ridicat ochii de la bărbatul frumos ce stătea pe mine, un zeu al frumuseții. Sentimentul neplăcut urca de la stomacul meu către inima mea ce refuza să accepte gelozia, chiar dacă acum simțeam cum îmi arde corpul așa cum nu am mai pățit până acum. Apelul a încetat, iar el nici măcar nu s-a mișcat din locul lui.

Dormea liniștit, așa cum o făcusem și eu cu un minut înainte. Eram confuză și nu voiam să îmi fac scenarii neadevărate, doar că frica că o să îl pierd era tot mai mare cu cât sentimentele mele pentru el creșteau. Noaptea trecută am rămas la el după ce am luat cina împreună, până am ajuns goi amândoi în pat, dar în continuare virgină. Spunea că o luăm încet, vedeam că se chinuie încercând să îmi ofere timp. Pentru mine timpul nu mai conta, i-am explicat asta, doar că voia să o facem într-un mod mai special, nu într-o seara obișnuită după muncă. Asta din câte a spus el. Îl plăceam prea mult ca să îi mai rezist, eram udă doar din simplul fapt că vorbeam la telefon.

Telefonul a început să sune din nou, același nume. Am tras aer adânc în piept și l-am mișcat de umăr cât am putut.

— Damian, a mormăit ceva împingându-și capul și mai mult în scobitura gâtului meu. Te sună cineva.

— Nu mă interesează, mi-a sărutat gâtul de data asta. Sunt în rai acum.

Am zâmbit, deși zâmbetul meu nu era atât de larg acum.

—  Poate e important, mi-am băgat mâna prin părul lui negru.

Și-a ridicat capul doar cât să se uite cine sună. Când a văzut numele, s-a uitat imediat la mine. A luat telefonul și s-a ridicat ca să răspundă. Am profitat de asta și m-am ridicat din pat, găsind și un tricou rătăcit prin pat. Era al lui, iar acum era bine venit chiar dacă acum voiam puțin spațiu. Nu m-am trezit grozav după ce am văzut numele altei femei pe telefonul lui.

— Da, Brooklyn! a răspuns aproape strigând în telefon. Nu, ma ocup eu de asta când vin la birou.

Am ieșit din cameră ca să îl las să vorbească. M-am liniștit mai mult când am auzit că e vorba de muncă, nu ceva personal cu ea. Am coborât în bucătarie de unde am luat un baton de ciocolată. Casa lui era de o mărime greu de imaginat, dar cu timpul m-am obișnuit. La început am învățat doar drumul până la biroul lui și mai apoi până la camera lui. Încă a lăsat lângă bucătărie standul plin de dulciuri pe care cineva îl umplea zilnic.

— Ciocolată atât de dimineață, și-a înfășurat mâinile în jurul taliei mele pe la spate.

Doar ce am terminat să îi fac cafeaua neagră, fără zahăr și fără nimic dulce. I-am întins batonul pe care îl aveam în mână, încă fără să mă uit la el. Mă ajuta faptul că eram cu spatele, fiindcă încă îmi rămăseseră sentimentele năucitoare de azi dimineață. Toate începeau să dispară acum, cu el lipit de mine, înconjurată de mirosul lui masculin, vocea răgușită de dimineața, corpul aproape gol și puterea cu care mă proteja de orice e în afara brațele lui. Mi-a mutat buclele pe un umăr, în așa fel încât să aibă loc sa ajungă la gâtul meu.