"One more night... then we fall" - Jeon Jungkook [ Nox and Sol - Volumul I ]

Capitolul 20

"Avem doi iubiței la masa 5. Te duci tu, Dal? Chiar n-am chef să văd asta după divorț." Pe ușa bucătăriei intră una dintre colegele de muncă. Obosită și cu tot tacâmul se pune pe un scaun. De când s-a deschis procesul de divorț dintre ea și soțul ei, este tot mai obosită. Dar nu mă deranjează să acopăr pentru ea. "Mi-ai văzut ochelarii? Totuși, vreau să-i văd la față pe aia doi." îi arăt unde i-a lăsat și mă șterg pe mâini după ce am spălat vasele din chiuvetă.

Nici eu nu aș avea mare chef să văd doi oameni lingându-se pe tura mea, dar banii se câștigă cu greu.

"Auzi, ăla nu e tipul care tot vine pe la tine? Cum îl cheamă? Jang..." O văd cum se uită pe micul geam dintre bucătărie și bar.

"Jungkook?"

"Aha. Vezi că e cu o blondă la masă. Ce idiot." Necrezând ce-mi spune, merg să mă uit și eu.  Instantaneu râd. "Te înșeală?"

"Cine? Suntem doar prieteni, dar mi se pare interesant că a venit cu prințesa lui fix aici. La cafeneaua mea. Fii atentă, desfă-mi părul." imediat se apucă să-mi scoate clemele din păr cât timp eu îmi desfac doi nasturi de la cămașă.

"Ce ai de gând?" Mă privește ca pe o nebună atunci când îmi scot port-machiajul din ghiozdan și mi aplic puțin rimel.

"Mă joc. Îi dau testul final lui Jungkook. Acum mai ajută-mă. Vreau să simtă că i se taie respirația."

"Ești nebună. Am niște ruj în geantă. Vin imediat." iese din bucătărie și merge în spate unde are geanta. Găsesc o șapcă și mi o pun imediat pe cap, apoi mă trezesc deja cu rujul în mână. Nu dau foarte mult, doar cât să se citească culoarea pe buze. "Nu o să te mai cred vreodată când îmi spui că sunteți doar prieteni. Acum du-te." Mă bate pe spate iar eu ies din bucătarie cu un carnețel.

Merg spre masa cinci de parcă aș fi invincibilă. "Bună ziua! Cu ce vă pot servi?" le zâmbesc amândurora. Privirea lui Jungkook care m-a analizat din cap până în picioare mă dă de gol.

Mira se încruntă când îl vede pe Kook, fixându-mă în acel fel, așa că repetă și ea. "Dalbyeol?" Mă uit la Mira și înjur în minte. Și acum ce fac?

"Poftim? Nu sunt Dal. Ea a plecat acasă, iar eu acopăr pentru ea. Spuneți-mi... Kaaaa.... ri. Kari." le zâmbesc din nou și-mi îndrept spatele. Privirea lui Kook nu se dezlipește voit. "Deci, cu ce vă pot ajuta?"

"Un caffee latte cu zahăr. Jungkook?" În final, își mută privirea la Mira. Eu deja scriu ceea ce vrea Jungkook .  "Hm?" O întreabă pe Mira. Bineînțeles că s-a enervat. Cred că la fel aș fi făcut și eu dacă eram în locul ei. Mira oftează și se uită la mine. "Atât deocamdată."

"Revin cu cafelele în cinci minute."  le zâmbesc amândurora și merg la bar ca să las comanda.

"Ești ultima nebună!" chicotesc când îmi aud colega. " Tu știi cum s-a uitat la tine idiotul ăla? Și acum se uită la tine... Dal, și-a deschis telefonul. Îți dă mesaj." îi dau imediat telefonul colegei mele ca să-i răspundă ea. " Te-a întrebat unde ești."

"Întreabă-l unde nu pot să fiu."

"Se ridică. Du-te la bucătărie, fugi." instantaneu plec înaintea lui și intru în bucătărie, oftând. Nu-mi trag sufletul pentru mult timp fiindcă intră fix în bucătărie.

"Uh, cred că ai greșit camera. Baia este pe celălalt coridor." încerc să par cât mai bine, deși acesta își pune mâinile în sân și mă privește.  "Nu ai voie aici."  ridică o sprânceană după ce vorbesc.

Se apropie de mine și-mi scoate șapca. Mă privește atent în continuare pentru câteva secunde după care își trece degetul peste buzele mele și-mi șterge rujul. "Deci? Ai vrei explicație?" se vede clar că este nervos.

"Nu am voie să mă distrez?" Îi zâmbesc.

"Mă întreb dacă așa arăți de fiecare dată când nu sunt eu aici."  își șterge degetul de ruj pe un prosop.

"Ești gelos?" doar câteva secunde mă fixează apoi se apropie și-mi prinde nasturii cămășii, decolteul meu dispărând.

"Da, sunt gelos."

"Credeam că ești la întâlnire, Jeon Jungkook. Aș fi băgat mâna în foc că o să stai și înghiți." tot zâmbesc fiindcă mă amuză.

"Întâlnire pe care tu ai acceptat-o. Și nu am de gând să înghit așa ceva." în colțul ochiului, o văd pe colega mea privind toată scena.

"Spui că nu vrei ca alții să mă vadă așa sau că te-am încurcat pe tine? Credeam că ai mai mult cumpăt."

"Vrei să-mi testezi limitele?"

"Poate vreau să-ți testez limitele. Dar văd că cedezi repede."

"Cedez repede?" Nu am mai apucat să răspund. Creierul nu mai vrea să gândeasca, totul s-a oprit în jurul meu.

M-a sărutat. Încerc să privesc sau să mă gândesc la altecav însă tot ce-mi trece prin cap este faptul că încă mă sărută. Îl împing sau încerc să o fac, dar nu mă lasă. Îi tot opun rezistență până când nu mai rezist și doar îi prind bluza în mâini. Ambele lui brațe mă țin, lasându-mă moale.

Se oprește și mă privește. Doar atât, mă privește. "Care a cedat cel mai repede?" îmi dă drumul și-mi zâmbește.

Creierul meu se reactivează. "Porcule. Ieși afară."  nu-mi pot imagina asta.

"Haide, iubire. Nu ți-am făcut nimic." faptul că-mi zâmbește mă face și pe mine să zâmbesc.

"Nu mi-ai facut nimic? Ieși afară. Și i-ați și fufa până nu s-ar și la ea." Apuc o matură iar acesta face doi pași în spate.

"O să dai cu mătura în mine?" râde.

"Nici nu știi ce o să-ți fac cu matura asta. Acum dispari până nu s-ar și la tine."

"Sari la mine, iubire. Nu mi-e frică." mă apropii de el doar ca să-l sperii, dar îmi prinde mătura și o aruncă în spatele lui.

Ușa bucătăriei se deschide iar colega mea intră și mă salvează. "Ce se întâmplă aici? Tu nu ai voie aici. Te rog, ieși afară." Jungkook o privește, mă privește și pe mine apoi iese. Oftez și mă uit la ea. "Ești bine?"

"Nu, nu cred că sunt bine. Te deranjează dacă vine altcineva să acopere pentru mine?" De abia acum simt avalanșa de sentimente cum mă doboară.

"Deloc, imediat o sunt pe Yuri. Dacă te ajută cu ceva, totul a arătat ca în filme, dar nu neg că Jungkook e un idiot."

"Este. Mersi mult." îmi iau ghiozdanul și o îmbrățisez. Îl privesc cum stă la masă și râde cu Mira după ce m-a sărutat pe mine. Îmi iau geaca și plec.
______________________________

👀👀