Capitolul 52"Placerea este a mea."

245 9 3
                                    


"Klara? Unde te duci?"

 Irene stătea la uşă în timp ce Klara îşi făcea armele.

"Mă duc să-l găsesc pe Lucian. "

Klara a așteptat ca Irene să întrebe de ce, dar nu a făcut-o.

"Cum să plec? Adică am trecut prin acea poartă magică." întrebă Klara.

" Pleci și tu prin ea. Vrei să-ți deschid eu?"

"Da, te rog."

Klara o urmă pe Irene afară și ea îi deschise poarta.

"Ia asta." Irene a spus dându-i un colier în formă de pasăre. 

"Te va ajuta când ești în pericol."

Klara se uită la colier. Cum ar ajuta-o un colier, se întrebă.

" Mulţumesc. Mă duc atunci."

"Da."

"Aștepta!" Hazel veni în fugă spre ei. 

" Ai putea să-i dai asta lui Lucian? "întrebă ea întinzându-i o scrisoare.

Klara a luat scrisoarea. 

"Da."

a spus : "La revedere."

Apoi a intrat pe poartă cu calul ei.

"Ai grija."

 A auzit-o pe Hazel strigând înainte ca o forță să o măture și să aterizeze pe burtă.

"Ah!"

Ridicându-se, s-a făcut praf. Calul ei, Klara îl numea Thunder, părea în regulă, doar confuz de ceea ce se întâmpla.

"E în regulă."

 spuse ea aplaudându-l. 

" Să plecăm?"

Thunder Klara a plecat să-l găsească pe Lucian.

Klara a călărit o vreme până când a ajuns într-un loc aglomerat. Ea și-a dat seama că era o piață de cumpărături, dar unde mai exact?

"Scuzați-mă? Unde este locul ăsta?" a întrebat Klara o femeie care trecea pe lângă.

"Acesta este Xantus My Lady." I-a spus femeia.

Xantus era un oraș în Decresh. Așa că era deja acolo unde își dorea.

" Unde pot găsi castelul regal? "întrebă Klara.

Fața femeii a devenit albastră. 

"Nu ar trebui să mergi acolo, Doamna mea. E sânge peste tot."

"Spune-mi doar unde este."

"Este în nord-vest, la câteva mile distanţă."

"Bine va multumesc." 

spuse Klara și și-a continuat călătoria.

Soarele a apus și s-a întunecat din ce în ce mai mult până când a fost greu de văzut drumul. Klara a decis să se oprească și să doarmă până la lumina dimineții.

" Hai să ne odihnim puțin."

 A spus ea coborând de pe Thunder și mângâindu-l pe spate. 

Găsind un copac, la legat Thunder, apoi s-a întins pe pământul rece de sub copac. 

"Noapte bună Thunder."

 Ea a șoptit și a închis ochii.

A doua zi dimineața sa trezit din Thunder scoțând un sunet. Însemna doar un lucru, caii erau în apropiere, ceea ce probabil însemna soldați. Klara se ridică repede și se ascunse în spatele unei stânci, apoi ascultă zgomotul cailor și al oamenilor care se apropiau.

Căsătorită cu fiul diavoluluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum