Afara, vremea era destul de mohorata. Norii de pe maiastrul cer nu lipseau dar nici vantul care batea destul de tare.
Hotarasc sa ies afara, sa ma plimb putin. Ma imbrac intr-o pereche de blugi, un tricou pana in talie,tenisi iar parul mi-l las pe spate. Cearcanele erau destul de proeminente,de aceea m-am dat cu corector si putin fond de ten.
Ies afara din bloc si ma indrept spre parc. Ramurile copacilor se miscau intr-o parte si-n alta,frunezele jucandu-se prin aer. Se lasase frigul destul de tare,de aceea hotarasc sa merg la Starbucks.
In cateva minute ajung acolo,imi comand o cafea si ma asez la o masa mai retrasa.
De dimineata ma gandeam doar la Kai. Imi era dor de el. De doua zile are incontinuu treaba. Daca tinea putin la mine... isi facea timp,gandesc dar imediat imi alung gandul cand chelnerita imi aduce cafeaua. Sorbeam usor din cafea uitandu-ma pe geam. Picaturile de ploaie se izbeau de geam. Aud telefonul sunand. Nu cunosteam numarul.
- Alo? Cine e ?
- Buna ziua. Sunt dr. Sooyoung. Parintii dumneavoastra au avut un accident de masina. Amandoi se afla in stare grava la spital.
Cand am auzit asta m-am ridicat repede de la masa iesind ca vantul din Starbucks. Chem un taxi si in 10 minute eram in fata spitalului. Intru repede iar pe hol asistentele aduceau un pacient pe targa. M-am apropiat mai tare si l-am observat pe tata. Fata lui era plina de sange. Incep sa plang fara sa-mi dau seama intrand in cabientul doctoritei.
- Mama. Unde este mama?! tip,aceasta tresarind
- Oh.. domnisoara Min.. Imi pare rau, dar mama ta... a murit pe loc.
Cand am auzit asta, simteam cum pamantul imi fuge de sub picioare. Ma asez repede pe scaun.Respiram din ce in ce mai sacadat.
-Dar tata? Ce e cu tata? Spun printre suspine
- Tatal tau acum e in sala de operatii.
Dr. Sooyoung se apropie de mine luandu-ma de umeri.
- Ar fi bine sa iesi putin afara.
Ma ridic fara sa-i mai spun ceva. Speram ca acesta sa fie un cosmar,un cosmar urat. Ies afara si cad in fata spitalului in genunchi.
- De ce? De ce nu eu? De ce parintii mei?! Tip atragand cateva priviri asupra mea.
Picaturile de ploaie imi alintau fata si corpul. Plangeam, iar cerul plangea odata cu mine. Imi revin toate amintirile petrecute alaturi de parinti...
Din perspectiva autoarei
Domnul si doamna Park, parintii lui Min se pornira de la birourile lor din afara orasului. Acolo deja ploua iar domnul Park conducea cu o viteza destul de mare.
- Oh Siwon, mergi mai incet.
-Draga,stai linisti..
Dar nu mai apuca sa termine ce are de spus deoarce scapa controlul masinii, aceasta izbindu-se de un copac.
**
Inca stateam in fata spitalul pe jos plangand, uda din cap pana in picioare. In fata mea opreste o masina neagra cu geamuri fumurii,dandu-se din ea jos Kai.
-Min! Min esti bine? Spune venind spre mine speriat.
Nu-i raspund. Nu mai aveam putere sa-i raspund. Acesta ma ia in brate si ma baga in masina. Voiam sa ma impotrivesc. Trebuia sa stau acolo,sa aflu mai multe detalii despre tata,cum se simte, daca a decurs bine operatia dar nu puteam. Nu mai aveam puterea de a ma contrazice cu el.
Kai porneste masina din parcarea spitalului,apasand pedala de acceleratie pana la refuz. Ocolea orice masina care ii statea in cale.
In cateva minute ajungem in fata casei. Kai se da jos din masina, imi deschide portiera si ma ia in brate intrand cu mine in casa.
-Trebuie sa te schimbi si sa faci un dus..
Fara sa mai spun ceva imi iau niste haine si intru in baie. Dau drumul la apa si intru in cada. Apa combinata cu gelul de dus imi alinta pielea.
Dupa cateva minute ies. Ma imbrac si ma uit in oglinda. Ochii erau rosii,plini cu lacrimi, cearcanele erau de aceasta data mult mai vizibile..
Ies din baie si intru in dormitor. Acolo,Kai se plimba dintr-o parte in alta. Cand ma vede vine usor spre mine si ma ia in brate sarutandu-mi dragastos fruntea.
- Totul va fi bine,iubito.
Ma aseaza pe pat,acesta asezandu-se langa mine. Imi pun capul pe umarul lui, el mangaindu-mi fruntea. In scurt timp adorm.
Oare mai are rost sa traiesc?
________________________
Heeei :3 Un nou capitol. Sper sa va placa ^^
Astept comentarii :*
Needitat.
