Mi-am condus parintii pe ultimul drum. Au fost cele mai urate momente din viata mea. Nu puteam sa-i vad in sicriu. Inca nu m-am obisnuit cu ideaa ca au murit,au plecat prea repede dintre cei vii,dar sper, ca de sus ma vor veghea, vor avea grija de mine.
**
-Iubito,trebuie sa plec. Am ceva treaba cu Baekhyun.
Ii spune Kai sarutand-o scurt si apasat pe buze.
Nu-i mai raspund. Iese din casa si pleaca. Am ramas cu Sehun. In aceste momente el e sprijinul meu. M-a ajutat mereu si a fost in totdeauna langa mine cand aveam nevoie.
-Sehun.. um.. cu ce ocazie ai venit in Korea?
-Voiam sa te vizitez, si uite in ce momente am nimerit. Min,imi pare rau dar gata, a trecut. Nu te mai intoarce in trecut.
Ma imbratiseaza si-mi lasa un sarut pe frunte.
**
Kai intra in cafenea si se aseaza la o masa retrasa unde se afla si Baekhyun.
-Ce este? De ce m-ai chemat?
-Pai.. timpul se scurge.. iar tu ai ars-o doar cu 2.
-Ce? De unde stii?
-Sursele mele, Kai, sursele mele. Fii atent aici.. daca treci in seara asta pe la club, minim 10 "domnisoare" se vor da pe langa tine.
La spusele lui Baekhyun, Kai incepe sa ranjeasca. Nu va rata o asa ocazie. Voia banii aia mai mult ca orice chiar daca Min acum trece printr-o perioada grea. Dar.. pana la urma Sehun e cu ea,nu? O va ajuta el.
**
Ma plimbam afara la o ora tarzie in noapte. L-am asteptat... dar n-a mai venit. S-au adunat prea multe intr-o perioada asa scurta.
Doar vantul mai bantuia acum aleele. Ma asez pe o banca din parc gandindu-ma la tot. Simt o atingere asupra umarului. Imi intorc privirea si il vad pe Sehun.
-Min, nu trebuie sa fugi de acasa, e mai rau sa tii totul in tine..
Ma ia in brate si ma aduce asa pana acasa.
Tot asa a ramas.. nu s-a schimbat deloc.
Adormisem pe pieptul sau. Ma aseaza usor pe pat si imi saruta fruntea, spunand mai apoi " noapte buna"
___________________
Da,stiu. Un capitol mega plictisitor ><
needitat.
