RĂZBUNAREA LUI KLAINE

9

Pov Klaine

Îmi deschid ochii și mi duc rapid in dreapta mea unde îl simțeam pe el, mâna lui îmi ținea mijlocul și el doream liniștit lângă mine, după ce mă sărutase de parcă tot dorea era să mă facă să inebunesc și mai tare sa așezat lângă mine in pat cerându-mi voie să îl las sa doarmă lângă mine. Nu i-am putut răspunde și asta la făcut să ia tăcerea mea ca un accept.

Îmi dau ochii roata prin camera și îi dau mâna la o parte,mă ridic cu greutate din pat și mă îndrept spre ușa mica ce eram sigur că este baia. Când intru primul lucru pe care îl fac este sa mă privesc in oglinda și când îmi vad reflexia rămân fără aer. Eram tot umflat și vânat, nasul bandajat de cei de la spital, ochiul și obrazul stâng erau vineți și umflați și buza tăiată.

Îmi duc mâna si trec cu degetele peste acele semne și pufnesc de durere când apăs ușor mai tare. Toate erau din vina lui și eu...eu îl sărutam de parcă eram un maniac. Ce dracu se întâmplă cu mine ?

Eram pierdut în toate aceste sentimente și mă ardea toracele de cate ori mă gândeam la asta. De parcă uitasem pentru ce am intrat în viața lui și asta nu făcea decât să mă simt ca un trădător , ca un nenorocit.

- Ce faci? Ii aud glasul și mă întorc brusc spre el, își frecă ochii și isi ridică iriși spre mine ..ceea ce mă face să inghit in sec.

- Nimic, vreau sa merg in camera mea ii spun rece și dau sa ies din baie dar el mă oprește

- Ce dracu este cu tine?  Îl aud și îl văd destul de furios.  Spune-mi Klaine ,ori joci un rol ori tu chiar mă urăști sau poate te urăști pe tine atât de mult încât nu suporți sa ști că mă vrei la fel de mult cum te vreau eu...rostește dur și iese din baie dar eu mă duc rapid după el și îl apuc de brat intorcandu-l spre mine.

- Te urăsc....și mă urăsc și pe mine in același timp pentru că aș vrea să fiu indiferent la prezenta ta și nu pot ..ii urlu în fața. Nu ai habar cat de mult mă chinuie asta...

- De ce? De ce mă urăști? Ce dracu ți-am făcut eu ție?

- Mi-ai.....încep să spun dar mă opresc..și îi eliberez mâna . Nu puteam sa ii spun adevărul nu vroiam sa îi spun acum adevărul ...mă întorc înapoi vrând să intru in baie dar el mă apucă iar și mă trântește în perete.

- Vrei să îți demonstrez că nu mă urăști ? Îmi spune mai încet de data asta și își lipește buzele de maxilarul meu și din instinct îmi închid ochii, buzele lui erau fierbinți pe pielea mea rece, și îmi lipesc mai mult capul de acel perete, in timp ce el îmi depunea săruturi ce mă făcea să mă pierd sub un milion de senzații, era o furtună în interiorul meu și aveam impresia că dacă îmi dau voie sa simt tot ce îmi oferea el mă pierdeam pentru totdeauna, mă duceam în acel iad înainte să termin tot ce mi-am propus, buzele lui urcă ușor spre buzele mele și îl primesc, ii dau voie sa ma sărute sau poate el îmi dădea voie , mâinile îmi urca pe trupul său și îi aud mârâitul aprobator in urma gestului meu, ne luptăm acum dar ne luptăm pentru cine avea să conducă și totuși o făceam amândoi. Eram amândoi la fel de încăpățânați sa nu lăsăm pe celălalt să conducă mai mult și o făceam in egală măsură. Sărutul ne devine și mai brutal și parcă nu mai durea nimic acum. Îmi simțeam trupul cum arde, cum arde sub aceea dorință și îmi simțeam organele cum se topesc in mine. Mâna ii ajunge sub tricou mângâind ușor dar dur în același timp. Îmi ridic mâinile și îmi trage rapid tricoul peste cap, buzele lui se lipesc de pieptul meu și îmi las capul pe spate....era dorința sa fiu atins ...era dorința că acele buze să mă sărute până îmi lua foc sufletul....îl doream ....