RĂZBUNAREA LUI KLAINE

15

Pov Klaine

- Crezi că este bine sa plecam acum? Îl întreb privind spre el cum baga acele haine într-un geamantan.

Se oprește și se întoarse spre mine, se așează pe marginea patului privind spre acele haine și apoi își ridică iar privirea spre mine...își ridică mâna și îmi face semn ..

- Vino aici...îmi spune și fac pași spre el, îl apuc mâna întinsă și el mă trage brutal in bratele lui. Suntem pe cale să ne luptăm cu cei care ne-au distrus viața ție mai mult chiar mult mai mult nici nu exista termen de comparație. Vreau sa plecam acum într-un loc unde ei sa nu existe unde ei sa nu ne mai invadeze mințile. Într-un loc doar al nostru. Îmi spune și îmi sărută obrazul...

Îl privesc scurt și îi dau ușor din cap.

- Și unde mergem ? Îl întreb și îl văd cum rânjește....

- Surpriza.....vei vedea cănd vom ajunge... le-am spus băieților sa plece cu mașinile că să nu ne urmărească nimeni și Hiller va veni cu mașina lui personală ,el va fii singurul care va știi unde vom fii. Între timp va afla unde este fratele meu...

- Ok...ii spun și mă ridic..cu intenția să ies din camera lui dar mâna lui mă oprește

- Unde te duci? Mă întreabă și mă întorc spre el,îmi ridic o sprânceană spre el...

- Vrei sa merg in pijamale? Îl întreb ironic

- Din partea mea poți merge dezbrăcat...Arh..nu...nu dezbrăcat că te vor vedea și alți ai dreptate ia-ți haine și șapcă...haine care sa te astupe de tot...îmi spune rapid și mă incrunt spre el...

- Nu fii idiot...ii scuip și ies din camera dar în momentul când ies incep să zâmbesc și mă grăbesc să cobor scările,la parter mă lovesc de doamna Maria și mă opresc. O iau rapid în brațe ceea ce o surprinde și îi sărut creștetul capului... Mulțumesc doamnă...ii spun și știu că nu este nevoie să îi spun pentru ce.

- Doar aveți grijă unul de altul și sper să îl prindeți pe acel nemernic o aud și zâmbetul mi se lărgește, ați suferit prea mult timp dragule spune și își pune palma pe obrazul meu..aveți nevoie de liniștea asta....hai fugi...îmi spune și eu mă îndrept spre holul care duce spre camera mea.

Îmi aleg câteva haine și le pun într-un rucsac,îmi ridic privirea și dau roata prin cameră...pe masa era poza ei și mă îndrept spre ea, o ridic și o sărut ușor....

- Ii voi face să plătească pentru ce ți-a făcut....promit. spun și o las înapoi jos.

Mă îndrept spre ușă dar îl văd resemnat de tocul uși.....

- Îmi pare rău...îl aud și mă îndrept spre el și îmi pun mana pe umărul său lăsând-ul ușor că cada că printr-o mângâiere până îmi ajunge palma pe palma lui și o strâng ușor...

- Hai sa nu ne mai cerem iertare unul de la altul....ii spun încet și îi sărut rapid obrazul. Sunt gata spun și mă îndrept spre pat de unde îmi apuc rucsacul și ieșim împreună din dormitor...

- Hiller ne așteaptă afara îmi spune și ieșim imediat. Nu știam unde merg unde mă duce și nici nu mai conta. Avea dreptate aveam nevoie de timpul ăsta cu noi. Simțeam că vreau să îl cunosc mai bine simțeam că aveam nevoie de acest timp sa ne limpezim puțin gândurile sa facem acel plan perfect in care sa ieșim neșifonati amândoi.