RĂZBUNAREA LUI KLAINE

24

Peste 5 ani

Pov Klaine

Îmi deschid ochii și văd razele soarelui cum intrau în camera prin geamul imens...îmi frec ochii și scot un căscat...mă forțez să cobor din pat și când picioarele ating pardoseala rece mă strâmb ușor...

Mă ridic și mă îndrept spre baie, îmi spăl fața și îmi dezbrac hainele,aveam o zi grea. Aveam ședința la locul de munca și apoi aveam de parcurs un drum de 3 ore.

După un dus rapid îmi aleg costumul și mă îndrept spre parter de unde îmi iau geanta și cheile și ies pe ușă afară...

Când ajung in parcarea subterană îl găsesc la Adam care mă aștepta și îl salut ușor din cap

- Cum ești astăzi? Ii aud întrebarea și doar îmi ridic o sprânceană spre el, uneori mă lua prin surprindere purtarea lui caldă.

- Sa înțeleg că totul a decurs bine? Îl întreb și îi văd chipul îmbujorat. La un an din aceea zi el întâlnise o avocată, colega lui Chase de care se îndrăgostise rapid și știam că urma să facă pasul cel mare...

- A spus da....îl aud și îmi zâmbesc usor,intrăm în lift și îmi duc  degetul pe verigheta mea...mă jucam absent cu ea și de cate ori o atingeam stomacul meu se strângea. Acel gol nu dispărea oricât de mult incercam sa mă afund în treburile mele oricât de mult incercam sa nu ma mai gândesc   acel gol nu dispărea niciodată,era acolo sa îmi aducă aminte de el și de faptul că îmi era un dor nebun de el....

Ușile liftului se deschid și vad mulțimea de oamenii care mă salută și pe care ii salut și eu la randul meu. Intru in birou cu Adam pe urmele mele și ma așez brutal pe scaun...

- Îți este dor de el...îl aud și îmi ridic imediat privirea spre....

- Simt că voi inebuni....ii spun cu vocea aproape sugrumată și el vine langa mine și se rezemă de birou in fata mea...

- Klaine....el a ales să facă asta și tu i-ai promis că vei fii aici....dar...spune și se uită la ceas ...poți pleca acum....ai 3 ore până acolo și ai câteva zile libere pe care se le petreci cu el....hai fugi ..mă ocup eu de ședință și de interviuri îl aud și nu aștept să spună a doua oară că mă ridic din scaun și mă îndrept spre ieșire....

În mașină deveneam din ce in ce mai emoționant,nu știu de ce am fost de acord cu asta...ma simțeam că un câine în lanț de cate ori eram departe de el....trebuia să schimb asta...apăs pedala de accelerație până la podea și ma concentrez doar pe condus, in fața mea se arătau munții și pădurea de brazi și zâmbetul îmi apare pe chip....mai aveam puțin....

Opresc mașina în fața casei și îmi simțeam inima bătând cu putere,urc rapid acele trepte și întru in casa dar aici mă lovește doar liniștea...privesc în jurul meu și văd ușa de la terasa deschisa și ies rapid după ce arunc geanta pe canapeaua din living...dar nici aici nu era de găsit...privesc ușor panicat in jurul meu..era o liniște ce mă speria...dar ii aud și îmi ridic privirea spre pădure

Ii văd .... Xavier îl purta pe umeri și pe ea o ținea de mânuță și mă îndrept spre ei când mă văd se opresc...o văd pe ea cum își desprinse mânuță micuța și piciorușele ei micuțe aleagă spre mina făcând ca acel par creț sa zburde prin aer...

-Tati...tati...o aud și mă las in jos și ea îmi sare în brațe ,o ridic și o învârt în aer...o las ușor și o strâng la piept și îmi afund nările in parul eu trăgând puternic în piept mirosul ei ...