RĂZBUNAREA LUI KLAINE

17

Pov Xavier

Simt disconfort la nivelul toracelui și ochii mi se deschid ușor,privirea îmi este ușor încețoșată și îmi închid ochii înapoi ,când îi redeschid privirea îmi este mai limpede, aud acel piuit de parcă aveam un ceas in ureche și îmi ridic privirea ,îmi dau seama că sunt în spital știam acest sentiment mai trecusem odată prin asta...îmi cobor privirea de pe tavanul alb și privesc prin camera,îl văd pe Hiller stând in canapeaua de pe partea opusa ,părea că doarme...și îmi dau privirea roata și el nu era incerc să spun ceva dar simt aceea masca pe față și îmi ridic mâna ușor și o dau jos ..

- Hi....Hiller .. șoptesc neavând putere să vorbesc prea tare ..și îl văd cum se apropie de pat...

- Voi chema medicul spune pregătit să plece

- Nu, spun încet .. Kla...Klaine?...întreb și îl văd cum își schimbă mima feței

- Nu este aici, a plecat acum trei săptămâni îl aud și rămân privind spre el .nu înțelegeam rostul cuvintelor sale sau poate îmi era prea frica sa le înțeleg. Mă părăsise? Îmi măresc ușor ochii spre el...

- Nu, nu va părăsit îl aud rapid...dar cred că nu este bine. Cred că a plecat sa facă toate astea singur,Ichen nu a reușit să de-a de el până acum ,îmi trimite mesaje la fiecare doua sau trei zile, dar toate sunt de pe cartele fantomă. Tot ce întreabă este dacă sunteți bine?  Hiller vorbește rapid și eu doar îl ascult. Îmi cobor privirea pe trupul meu întins...sa speriat, el sa speriat și sa înfuriat plecând să facă singur dreptate...

- Medicul ...reușesc să șoptesc și îl văd cum iese din salon. Îmi strâng ochii și simt umezeala din ei...

Este furios acum ,crede că este vina lui și va face ceva ce va regreta mai târziu sau în cel mai rău caz îmi va găsi fratele și poate că acela îl va ucide ....

In salon intra medicul care îmi vorbește și îi vedeam buzele cum se mișca vedeam și simțeam totul dar auzul meu parca se blocase. In mintea mea era doar el și mă speria gândul că el a plecat așa.

- Domnule Hunter? Aud și îmi cobor privirea spre medic,va rog sa mișcați picioarele îmi cere și încep să dau ușor din ele, le simțeam ușor amorțite,totul părea amorțit în mine.

- Hiller....rostesc rece...și îl văd cum vine in fata mea .. ia-ma de aici...ii cer și se încruntă ușor spre mine... Hiller.... Klaine..este...

- Ok ..spune rapid și se întoarse spre medic... spuneți -mi rapid starea ...ii spune și îl văd pe medic cum tresare la vocea lui autoritară.

- Domnul Hunter are nevoie de control amănunțit nu poate pleca acum din spital doar ce și-a revenit din coma...ii spune șocat de cererea mea...

- Verificați condițiile azi, și rana și eu mă voi ocupa de dânsul ii cere Hiller și medicul se apuca să îmi verifice starea răni...

Câteva ore mai târziu eram așezat în spatele mașini lui ,acum simțeam tot, mâinile și picioarele îmi erau grele abia le puteam mișca, stătusem trei săptămâni într-o singură poziție și trebuia să o iau ușor dar nu mai puteam sta acolo nu atâta timp cât el nu era lângă mine.

- Hiller când îți scrie sa îmi dau telefonul,când ți-a scris ultima data? Întreb și fix în acel moment telefonul lui se aude primind un mesaj