DEMON CU CHIP DE ÎNGER

TOT RĂUL SPRE BINE

Când am ajuns acasă, am căzut lată, toate lucrurile care s-au întâmplat în ultimele 24 de ore mi-au dat bătăi de cap, am dormit în jur de 13-14 ore și aș mai fi dormit dacă nu eram trezită din somn de un apel.

Am ridicat cu greu telefonul, am răspuns, era Carla, încă era plină de nervi, a încercat să vorbească iar cu Eric, dar nimic nu-l face să se răzgândească.

Am înțeles de la ea că s-au despărțit, i-am spus că e doar de moment, sigur Eric a ales să se despartă de ea pentru a nu-i mai pune bețe în roate.

În timp ce vorbeam cu Carla am primit un apel de la Eric, am pus-o pe Carla în așteptare și i-am răspuns lui Eric.

Își făcuse externarea și se îndrepta spre conacul în care locuia acum Azrael, mi-a spus că a stat pe capul lui Azrael până a acceptat să vină să mă ia și pe mine la conac.

Nu știam cum să-i spun asta Carlei, așa că am căzut de comun acord cu Eric să nu-i spun.

M-am ridicat cu greu din pat, aș mai fi stat încă 10 ore îl el dacă puteam, dar simt că-i sunt datoare lui Eric după câte a îndurat.

Mi-am luat un trening albastru pe mine, mi-am pus geanta pe umăr și am ieșit afară din casă, încercam să încui ușa pentru că mama vine târziu de la muncă, am simțit cum cineva îmi sufla în ceafă, m-am întors confuză și am dat nas în nas cu Azra.

S-a oferit să mă ajute el, am acceptat pentru că îmi era imposibil să încui ușa aia nenorocită în momentul ăsta, parcă toate merg prost în ultimul timp.

Înainte să se ducă pe partea șoferului Azra mi-a deschis portiera, nu a mai făcut asta de când am fost în vacanța aia la munte.

Îl vedeam puțin schimbat față de ieri, și nu într-un sens rău, parcă a devenit Azrael cel pe care-l cunoșteam toți.

Voiam să ajung cât mai repede la Eric să văd ce are de spus în privința asta.

Mi-am lăsat intenționat geanta în mașină, nu am pomenit nimic de ea până nu am ajuns în mansarda în care era Eric.

L-am trimis pe Azrael după geantă pentru a avea timp să vorbesc cu Eric, cum l-am întrebat ce e cu Azrael am putut observa cum în zâmbet larg i-a apărut pe față.

Mă simțeam ca și cum aș fi într-un vis, m-am ciupit de mână pentru a-mi fi clar dacă sunt sau nu într-un vis, Eric a observat și mi-a spus că nu visez.

Înainte să mă sune pe mine a avut o conversație cu Azrael.

-Deci, ce ai putut să-i spui, astfel încât să-l schimbi?

-I-am spus că era să-mi pierd viața din cauza nebuniei lui.

-Vrei să spui că se teme mai mult pentru viața ta decât pentru viața lui?

-Cum am mai zis, chiar dacă trecem prin certuri și bătăi, ne iubim, suntem ca niște frați, avea nevoie să vadă că e aproape să piardă un om drag.

-Insinuezi că te-ai pus de bunăvoie în fața glonțului?

-Nu chiar, a fost și asta, dar l-am apărat pe el, știam că nebunul ăla ar fi în stare să tragă în Azrael până-l vedea mort.

-Îți dai seama că ai avut noroc că ai trăit, nu?

-Da, am avut noroc cu medicii, dar mai mult cu tine, mi-au spus doctorii că dacă n-ai fi fost tu acum poate numai eram.

-Vezi, eu ce zic ți-ai pus viața în pericol, ERIC!

-Acum numai contează viața mea, contează că am reușit să-l aduc pe Azrael pe drumul cel bun.

Am auzit cum Azrael se apropia de cameră și i-am făcut semn lui Eric că vreau să mai vorbim, așa că a mințit că are poftă de nu știu ce prăjitură, și cum abia e ieșit din spital Azrael i-a făcut pe plac.

-Spune-mi exact ce i-ai spus, sunt curioasă să aflu ce l-a făcut pe Azrael să se schimbe.

-I-am spus că în lupta asta a lui pentru Serenity, nu observă că rănește oameni care chiar îl iubesc. I-am spus și ceva de care nu eram sigur cum va reacționa.

-Ce anume?

-I-am spus că oricât ar încerca el, Serenity nu se mai întoarce, se luptă în zadar pentru ea, știu că nu i-a fost ușor, nici mie nu mi-a fost ușor să-mi văd cel mai un prieten cum vrea să se sinucidă, cred că asta ne-a unit pe noi doi.

-Nu aș vrea să spun asta, dar îmi pare rău că nu am fost eu cea care să-l schimbe pe Azra, acum îmi dau seama cât de mult înseamnă prietenia voastră, tu ți-ai riscat viața pentru el, iar el și-a revenit când și-a dat seama că putea să te piardă și pe tine, poate Reușești să-l împaci cu mama lui.

-Nu cred că o să încerc să fac asta...

-De ce nu?

-Poate crezi că a reacționat așa datorită stări în care se afla, nicio stare din lume nu l-ar fi făcut să o rănească pe mama lui, dar vezi tu, ea i-a spus că mai bine ar fi murit în accident, așa nu i-ar mai fi pătat imaginea.

-CE?

-Ce ai auzit, chiar asta a spus, știa că Azrael e vulnerabil, dar nimic nu a împiedicat-o să spună asta, știind că Azrael a ascuns de tatăl lui chestia pe care o face ea.

-Ce face Elysia?

-Ups, nu trebui să spun asta!

-Ce face Elysia, Eric?

-Îl înșeală pe Frank cu cel mai bun prieten al lui, să nu vorbești cu nimeni despre asta, dacă cumva se află, va fi o nouă lovitură pentru Azra.

-Deci nu-mi vine să cred, îmi făcusem altă impresie despre ea, acum simt doar scârbă față de ea.

-Totuși de ce te-ai despărțit de Carla?

-Hai, Lezaza, ești fată deșteaptă, nu ți-ai dat seama?
Nu m-ar fi lăsat să-mi pun planul în practică, știi și tu cum e, a avut și ideea aia proastă cu adevăr și provocare.

-Nu-mi aduce aminte de seara aia, îmi venea să o omor!

-Deci ești de acord cu mine, știam eu că a fost o idee proastă, acum am și confirmare.

-Chestia aia a înrăutățit mai mult lucrurile, aveam de gând să-i spun lui Azra că aflasem totul despre Serenity, dar nu așa, situația în care a fost pus la- enervat și mai mult.

Am auzit că Azrael ajunsese acasă, am fost plăcut surprinsă să văd că-mi cumpărase și mie tiramisu, știe cât de mult îl iubesc.

Dar avea doar două prăjituri pentru că atâtea mai erau în magazin, i-am spus să mănânce din prăjitura mea, dar nu a vrut, așa că l-am obligat.