CINCI

2.1K 112 14
                                    

LORELAI

— Nu-mi place aici, este ca și cum aș fi prizonieră, nu pot să fac nimic.

— Nu ai altă opțiune, pentru că, tata se dușmănește cu viitorul tău soț și...

— Nu-i spune așa, n-am să fiu niciodată soția lui!

Jur că, dacă va trebui o să stau închisă toată ziua în camera asta urâtă și o să mă revolt. Eu îmi aleg soarta, și nimeni nu mi-o dictează.
 
— Uite surioară, îți înțeleg durerea, nici eu nu-s prea fericit, dar nu mă pot pune cu tata ști cât de încăpățânat este.

Cu-i păsa de cum era tatăl meu? Și de ce îi ține partea? E în joc viața mea, și nu pot să mi-o leg cu un mafiot. Este ca și cum aș fi aruncată într-un jar fierbinte din care nu pot scăpa.

— Lucian nu spune nimic despre toată chestia asta? El e cel m-ai mare, ar trebui să fie m-ai rațional.

— Nu știu ce părere are Lucian despre asta, dar nu cred că vrea să se amestece, are problemele lui.

— Ce a m-ai făcut de data asta?

— Nu știu și nu-mi pasă, dar nu-ți face griji, o să te m-ai vizitez.

Landon se ridică de pe pat iar eu mă uit la el în semn de ajutor. Credeam că poate să mă ajute, poate să-l omoare pe Dante și să-și bage piciorul în toate ca apoi să mă întorc acasă.

— Sper ca data viitoare să vi cu un plan de evadare înainte ca să port o rochie ridicolă.

— Mă strădui, dar o să fi frumușică într-o rochie de mireasă.

Îmi dau ochii peste cap.

— Da, o să fiu, dar mirele o să-mi strice imaginea.

Landon îmi dă o îmbrățișare, apoi îmi bate obrazul ușor spunând:

— O să fie bine.

Nu, nu o să fie.

Toate visurile mele s-au făcut praf, și nici când nu m-am simțit atât de trădată.

— Mda...nu cred.

Ies din cameră împreună cu Landon și coborâm scările, îndreptându-ne spre ușă. Dante este încă acasă și mă mir cum de nu a plecat încă naibii.

— Gata reuniunea de familie?

Îl ignor.

O să refuz să m-ai vorbesc cu el, nu merită. Nu mă merită pe mine. Mă apucă de braț când dau să pășesc afară.

— Stai aici, frate-tu știe și singur pe unde să iasă.

— Ia-ți labele de pe ea, nu ți-a făcut nimic.

— Nu te amesteca în treburile mele Giuliani, nu te privește pe tine ce fac eu cu ea.

— Ba să ști că mă privește rahat cu ochii, e sora mea.

— Și ea, e soția mea! Așa că dispari până nu mă enervez și m-ai tare!

Mă uit la Landon care deja strânge pumnii. Îi arunc o privire în semn de ,, las-o baltă " iar el pufnește pe nas.

— Te avertizez Moretti, dacă îi faci ceva... glonțul meu o să-ți zboare în față.

Fratele meu pleacă trântind ușa. Când rămân cu el îmi zmulg mâna din strânsoarea lui. Îi întorc spatele mârâind:

— Să mă lași în pace!

Pășind pe hol, mă m-ai uit ce e prin concina asta. O ușă neagră îmi atrage atenția. În filme, o ușă neagră nu e niciodată o cale bună, dar ascunde și multe mistere.

REVENGE Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum