REVENGE

OPT

LORELAI

Ce-i drept, Dante s-a ținut de cuvânt, m-a dus să-mi cumpăr pantofi. Mașina lui mult prea scumpă s-a oprit în fața unui mall uriaș. Își scoate centura și iese din mașină. Eu încă nu ies, aștept să-mi deschidă portiera. Nu o face.

Îmi face semn să ies. Mă prefac că caut ceva apoi îi arăt degetul începând să-l flutur puțin. Rânjesc când îl văd venind pe partea cealaltă. Deschide portiera spunând:

— Stai slab cu educația, maică-ta nu ți-a spus că nu-i frumos să arăți așa ceva în public?

— Dar maică-ta nu te-a învățat niciodată că ar trebui să deschizi portiera unei domnișoare?

— Mișcă-ți popoul ăla drăguț afară din mașină chica, se cheltuie benzina!

Îmi dau ochii peste cap ieșind afară la aerul rece de iarnă. Îmi i-au poșeta și trec pe lângă el îndreptându-mă spre mall.

Întorc capul când închide portiera și știam că asta era șansa mea să fug. Măresc pasul și când Dante observă că mă îndepărtez de el înjură printre dinți și vine după mine.

O iau la fugă prin mall. Să-mi bag ceva în pantofii aia, libertatea este m-ai scumpă ca orice. Împing pe oricine îmi apare în cale doar ca să ajung la cealaltă ieșire a mallu-lui.

— EȘTI TERMINATĂ!

Rahat.

Dau colțul însă dau de benzi rulante. Întorc capul văzându-l apropiindu-se și nu-i de loc fericit.

Urc scările rulante în grabă, în timp ce lumea se uită la mine de parcă aș fi o nebună. Dante face același lucru, iar când dau să pășesc ca să fug m-ai departe, alunec pe bandă pierzandu-mi puțin echilibrul, dar am noroc că cineva m-a prins înainte să mă fac de râs.

— Nu ne m-ai jucăm așa chica, este ultima oară când îți zic.

Îngheț când Dante se pune în fața mea ținându-mă de braț. Simt că mă apucă isteria. Dau din picior și scap un țipăt isteric făcând ca jumătate de mall să-și întoarcă capul spre noi.

— Fi m-ai silențioasă chica, oricum nu vei scăpa niciodată de mine, indiferent de câte ori vei fugii...

Își apleacă capul spre mine iar mi-l întorc pe al meu într-o parte.

— ...eu te voi găsii!

Mâna lui îmi cuprinde genunchii apoi se apleacă puțin aruncându-mă din nou pe umăr.

— Nu cred că te voi ierta niciodată pentru asta!

— Vrei să-ți cumpăr jumătate de mall? Pun pariu că ai fi fericită.

— Pe jumătate.

Dante nu zice nimic, doar mă lasă jos și ca nu cumva să fac iar vreo mișcare greșită îl apuc de braț. O să-l port eu ca pe un câine acum.

— Ce crezi că faci?

— Se presupune că vrei să-mi cumperi jumătate de mall, este timpul să vezi cum te sec de bani.

Pufnește.

— Nici dacă ai vrea, n-ai putea.

— Serios? Ia pune-mă la încercare.

Și cu astea îl târâi după mine la primul magazin care îmi apare în vizor, și anume, magazinului pentru dame Victoria Secret's. Doar nu era atât de idiot să intre într-un magazin de lenjerie pentru femei? Nu?

— Poți aștepta afară, dă-mi cardul tău, mă descurc și singură de aici!

— Mișcă chica, am m-ai văzut chiloți de femei la viața mea, n-ar fi prima dată.