Viata lui Lucy

Moldavitul

Rene se recupereaza treptat. Am cercetat camerele de supraveghere al distrinctului 1- regatul vampurilor era impartit in mai multe distrincte, iar palatul era in primul-, dar nu am descoperit nici o pista spre faptas. Baietii s-au ocupat de reinstaurat teama prin lumea noastra; si au facut-o bine.
Acum stateam cu Rene si Samy in biblioteca mare a castelului elfilor.
Dupa 2 saptamani in care am obligat-o pe prietena noastra vampir sa stea intinsa in pat, si in care eu m-am recuperat dupa vrajile puternice; ne-am hotarat ca ar fi cazul sa mai schimbam aerul. Si unde ar fi cel mai potrivit loc pentru relaxare? La elfi!pentru ca este mereu liniste si pace. Acum stateam in imensa gradina de trandafiri, pe bancuta din cristal, care se odihnea la umbra tisei batrane. Era atat de bine!
-Va cam place sa leneviti!
-Iubim sa lenevim Octavio! Ce faci iubire?
-Mai bine acum ca te vad!
-Deci pana acum cateva clipe mai rau! De ce?
-Probleme in paradis Octavio?
Vocea groasa ma facut sa-mi mut involuntar ochii spre Lucifer; care ne privea insistent.
Cand l-am privit din nou spre Octavio, mi-am dat seama:era cald, iar el purta o bluza cu maneca lunga.
-Te-ai batut!Cu cine? De ce?tip eu disperata.
-Cum ti-ai dat seama Lucy?
-Te-a tradat bluza!
-Oh.
-De ce? Octavio, nu mai amana raspunsul!
-Am iesit din castel si mai multi indivizi imbracati in negru m-au atacat. Nu i-am putut identifica pe vreo unul din cauza intunericului.
-Ce vroiau?intreaba Rene.
-Spuneu ceva de niste cristale foarte rare. Mi-au dat un nume neobisnuit, ceva cu M. Modl, Mold, Molt....nu stiu! Spuneau ca se gasesc doar in tinutul shinigamilor si al vrajitoarelor. Si de la mine au luat ceea ce au mai gasit. Urmeaza vrajitoarele!
Raspunsul pe care l-a dat Octavio m-a lasat masca. Nu pot sa cred ca tinutul imi este amenintat de niste...aaaa...de ce?
-Ce erau?
-Teriantrooi cred...miroseau ca fata aia ciudata care a venit la castel acum ceva timp.
-Teriantrop!afirm eu.
-Lucy, crezi ca poti sa ne teleportezi pe mine si pe baieti in castelul tau?intreaba Lucifer.
Ce? Pe ei? De ce doar pe ei?
-Nu! Puterile mele inca nu sunt stabile, si o vraja care sa nu ma includa si pe mine ar purea sa va trimita oriunde!
Am mintit, da, stiu! Dar nu pot lasa intreg tinutul pe mana lor! Plus ca trebuie sa aflu ce-i cu piatra asta nenorocita.
-Nu! Sub nici o forma nu! Lucy, tu nu vii cu noi!
-E regatul meu Octavio! Ce vrei? Veniti cu mine?intreb eu in timp ce deschid un portal spre castelul meu.
-Da!afirma ei.
-Nu stai!stig eu. Daca cei care vor cristalele vor afla ca Rene si Samy sunt singure aici si vor veni sa ne dea un mic impuls pentru a le oferii cea ce vor? Nu v-ati gandit la asta?
-Lucy are dreptate! Raman eu!
-Bine Kail! Aveti grija!
Am trecut toti trei prin portal, ajungand in livingul imens al castelului.
-Voi mergeti si va ocupati de partea cu batalia, eu merg sa aflu mai multe despre cristal.
-De cand ascult eu ordinele tale?
-Octavio, nu am nici timp si nici chef sa ma cert cu tine din cauza capriciilor si mofturilor tale! Daca tu ai, te invit sa pleci!
S-a rezumat la a murmura ceva in barba si la a se indrepta spre biroul comandantului, urmat de Lucifer.
Eu m-am indreptat spre biblioteca. Am scanat cu privirea intreaga biblioteca, cautand carti care s-ar putea, sau mi s-ar parea mie ca s-ar putea sa aiba legatura cu cristalul misterios. Am cercetat ore intregi zeci de carti, dar fara vreun rezultat. Am mai sorbit o gura din ceaiul negru ce statea pe micuta masa din sticla din fata canapelei acum acoperita de carti.
M-am ridicat si am privit pentru a mia oara cartile, in speranta de a gasi ceva. Si da, am gasit ceva ce sper ca ma va ajuta. "Secretele lumii vrajitoarelor" era o carte groasa-7848 pagini- cu coperti groase, visinii; iar titlul era gravat in relief cu negru. Paginile erau perfect albe, scrise manual cu cerneala neagra. Daca nu stiam ca era o carte vrajita m-as fi intrebat cum s-a mentinut atat de bine milioane de ani.
Am inceput sa citesc pagina cu pagina pana cand am gasit ceva ce pare ca ma poate ajuta.
" Moldavitul este un cristal rar, ce se gaseste pe teritoriul tinutului vrajitoarelor, mai ales in V la granita cu tinutul shinigamilor. Este un cristal turquoise-verzui, cu umbre negre.
Este un cristal extrem de pretios, dar si extrem de rar. Trebuie protejat de vanatorii de cristale! Daca acestia pun mana pe moldavit se vor intampla multe rele. Trebuie ascunse in strafundurile castelului, acoperite cu vraji de protectie si care sa le deruteze masinariile. Aveti grija!"
Am luat si am ascuns cartea cu o vraja puternica si m-am teleportat in care ii simtem aura lui Octavio.
-Am gasit!
-Ce?
-Informatiile necesare! Trebuie sa mergem in V, la granita comuna. Si repede! Daca nu le luam inaintea lor, se vor intampla numai necazuri!
-Poti sa ma trimiti la mine in castel?
-Da,intra.spun deschizand un portal.
Nu a mai spus nimic, ci doar a trecut prin portal. M-am grabit catre biroul comandantului, unde era si Lucifer. Le-am explicat cum sta treaba, si in mai putin de 30 de minute am ajuns la locul indicat. Era ajunsa si armata lui Octavio.
-Sunt aproape, ii simt!
Erau multi, iar la vederea noastra s-au preschimbat in animale-erau teriantropi toti-.
Au atacat ei de maimulte ori, dar cele doua armate au stiut sa le tina piep, doborand o mare parte din adversari. Eu, Lucifer si Octavio luptam cot la cot cu supusii nostrii; dar conducatorii adversarilor stateau ascunsi in spate. Dupa ce i-am omorat pe cei care luptau, au mai ramas 3 animale, toate pantere. Erau incoltite si ingrozite.
-Mai, mai,mai. Ce avem noi aici? Niste teriantropi care nu stiu care le este locul! Stiti ce patesc cei care nu-si cunosc locul? Nu stiti?! Si chiar daca ati sti, nu puteti vorbi pentru ca sunteti pantere. Ce trist! Hai ca va spun eu ce patesc cei care nu-si stiu locul: MOR IN CHINURI! Luatii si sa-i vad in camera de tortura in 30 de minute!
Am bagat spaima in ei! Si asta e doar inceputul!
Exact cum am poruncit, cei trei erau in camera de tortura din castelul shinigamilor. Am intrat alaturi de baieti si am dat cu ochiii de trei barbati slabi, cu par castaniu, care tremurau din toate incheieturile, in ciuda stransorilor.
Dupa cam 20 de minute am iesit si am dat sa deschid un portal spre castelul meu, cand vocea lui Octavio m-a oprit.
-De ce pleci?
-Nu am ce cauta aici. Treaba este terminata, deci sunt in plus. Pa!spun eu pe un ton glaciar, desii ma durea.
-Lucy, te rog! Nu...
Nu am auzit pana la sfarsit propozitia, pentru ca am trecut prin portal.
Cum am ajuns in camera mea m-am indreptat spre baie, am lasat hainele sa alunece de pe mine si m-am asezat lenesa in cada imensa din mijlocul baii, acum plina cu apa fierbinte. M-am relaxat mai bine de o ora.
Dupa ce am iesit din baie m-am indreptat spre dresing, de unde am luat o rochie neagra, mulata, mai scurta de genunchi si un sacou visiniu. Mi-am pus o pereche de cercei visinii in forma de cristal, un colier visiniu si am incaltat o pereche de pantofi cu toc de 15 cm, de asemenea visinii. Mi-am prins un coc si am lasat 2 sau 3 suvite sa atarne rebele. Apoi am mers spre biblioteca, unde am desfacut vraja aruncata cartii. Am scos pietrele de Moldavit din dimensiunea mea vid si am pornit spre usa ce ducea la tunelurile secrete ale castelului. Am mers mai bine de 40 de minute prin labirintul de sub castel, afundandu-ma si mai mult. Cand am considerat ca sunt destul de departe am facut o vraja si un mic cufar ponosit a aparut in fata mea. Am asezat cu grija cristalele si am luat hartia pe care o ameam in mana si acul. M-am impuns usor cu acul in deget si am inceput sa scriu codificat, cu sange-este un semn regal al vrajitoarelor: regina scrie documentele ce urmeaza sa fie ascunse cu sange, pentru a recunoaste o alta regina ce va descoperi documentul ca nu este falsificat-. Apoi am ingropat cutia la cam 7 metrii adancime, si am inceput sa spun diferite incantatii si vraji, pentru a fi sigura ca pietrele nu vor putea ajunge la cine nu trebuie. Am stropit pamantul cu sange de demon, inger, vrajitor, elf, vampir si shinigami, sange pe care il aveam in flacoane. Aceasta combinatie intareste vrajile de tinut la distanta si optureaza aura moldavitului. Am mai rostit cateva vraji si am inceput sa o iau prin labirint spre iesire. Am facut praf in urma mea, pentru ca mirosul specific vrajitorilor sa nu mai existe, astfel omorand toate sansele de a descoperii cutia.
Ajunsa in castel, m-am machiat usor si m-am teleportat la Rene si Samy. Erau tot afara; dar baietii erau si ei acolo.
-Ne-a spus Lucifer totul!se grabeste Rene sa ma instiinteze.
-Am ascuns pietrele de Moldavit!
-Deci asa se numea? Modavit! Interesant!
-Foarte Samy!spun eu pe un ton ironic. Acum ma scuzati, dar as prefera sa ma plimb putin!
-Dute draga!imi spune Samy pe un ton dulce.
Pasii m-au dus la lac. M-am asezat pe iarba privindu-mi reflexia in apa. O lacrima mi-a parasit coltul ochiului cand m-am gandit la cat de rece a fost Octavio. Dar...

Hey. Ce faceti? Uite ca am revenit cu un nou capitol. Stiu ca e cam tarziu, dar am avut cateva probleme cu telefonul. Dar macar e lung!
Si vreau sa va multumesc mult pentru ca in doar 3 luni cartea a ajuns la 2,62 mii vizualizari. Va multumesc mult ca imi sunteti alaturi! :*
Sper ca v-a placut,si pana data viitoare; aveti grija de voi! <3