Viata lui Lucy

Tragedie

Lucy:Stateam pe podeaua de marmura rece si ma inecam in lacrimi pacatoase. Refuzam sa aprob noua informatie.
Octavio intra usor in camera mea si se apropie de mine. Ma ia in brate si ma lipeste de pieptul sau, incercand sa ma calmeze...dar in zadar.

Octavio: Imi e atat de mila de draga mea Lucy. De cand a aflat, sta inchisa in camera si plange. Pe toti ne-a afectat situatia, dar pe ea cel mai mult. De cand Renesme a fost injunghiata cu un tarus de lemn,imobilizata intr-o capcana cu sarme de argint, apoi impinsa de la ultimil etaj al castelului am intarit paza, si ne-am hotarat sa le dam o lectie supusilor nostrii. Noi ne-am comportat frumos, iar ei se revolta?! Asa ceva nu este permis! Acum trebuie sa o fac pe Lucy sa realizeze ca doar ea o poate salva pe Rene cu o noua potiune. Dar cum?
Prioritar este sa o calmez, sau altfel va ajunge si ea lungita intr-un pat alb; conectata la aparate.
Spre surprinderea; dar si bucutia mea a acceptat sa manance.

Lucy: Am inceput sa vad totul mai clar. Eu eram singura care o putea salva pe buna mea prietena, care acum zace inconstienta intr-un pat.
Voi lasa la latitudinea baietilor problemele cu revolutionarii. Stiu ca se vor descurca. Samy statea cu Rene; am fost si eu, dar nu pot sa rezist sa o vad asa. Trebuie sa fac o potiune si sa pregatesc o vraja extrem de puternica. Voi avea nevoie de ajutorul tuturor pentru a aduna toate ingredientele, dar mai inati de toate trebuie sa ma documentez. M-am teleportat in biblioteca, eu si Octavio fiind in castelul meu. El se ocupa de revolta in aceste doua regate. Kail de cea in taramul ingerilor si al elfilor, iar Lucifer in Iad si in regatul iubitei lui.
Am pasit pe marmura visinie, tocurile mele destul de inalte producand singurul zgomot in imensa incapere. Am cercetat cu ochii mintii rafturile; pentru a-mi face o idee despre unde ar trebuii sa se afle vechea carte despre potiuni; si apoi m-am gandit si la cea despre crearea vrajilor. Le-am luat pe acestea doua, apoi inca 3: Controlul total asupra magiei interioare, Valorificarea corecta a magiei, Plante magice. Le-am cercetat cu lux de amanunt si am facut o lista cu lucrurile de care aveam nevoie, si locurile de unde trebuiau luate. Banuiam ca cateva le au prietenii mei prin castelele lor, dar multe nu prea cred. Erau cateva-mai multe-care trebuiau luate din tinuturile lor. In carte scria de zone interzise, si scria sa renunt la vraja sau potiune respectiva daca tin la viata mea..  dar cartile au fost scrise inainte de aceasta pace eterna. Apoi am scris pe scurt cateva notite pentru pregatirea potiunii. O parte foarte dificila era vraja; dar o las la urma... mai intai trebuie sa fac potiunea.
Mi-am chemat prietenii in caselul vampurilor.
-Singura salvare a lui Rene sunt eu si magia mea.spun eu pe un ton hotarat. Trebuie sa fac o potiune, si am nevoie de ajutorul vostru pentru a aduna toate ingredientele in cel mai scurt timp posibil. Ma ajuati?
-Logic!spun toti.
-Fiecare va primii cate o lista cu ceea ce trebuie sa imi aduca.

Octavio: 10 g pamant sacru
                  45 ml sange negru
                  9 fire de iarba neagra
Samy: 35 petale de flori Negura abisului
             1 radacina de Sangele mortului
             o piatra moale
Kail: 10 g pamant sfintit
           o pana de inger
           o lacrima de inger
Lucifer: o scanteie din flacara eterna
                 o lacrima de demon
                 15 fructe ale iadului
-Credeti ca puteti face rost de ele?
-Suntem siguri!
-Exista o problema.spun eu cu vocea tremuranda.
-Ce?intreaba ingrijorata Samy.
-Am nevoie de sange de unicorn. Sange albastru de unicorn.
-Rene ar trebui sa aiba, nu?intreaba Octavio.
-Ar trebui! Dar cine stie unde il tine ascuns?! E rar, extrem de rar!
-Facem rost de restul apoi vedem!
-Ne vedem in 4 ore aici!spune Lucifer.

***

-Ati adus tot?
-Da!spun toti.
-Eu am pregatit restul. Am cautat in tot castelul, dar nu am gasit nici urma de sange de unicorn.
-L-am chemat pe Alcide si pe Cony sa ne ajute. Varcolacii au mai multe sanse decat noi.
-Bine! Dati-mi restul ca sa ma apuc de potiune!
Am luat pungile din mainile lor, si m-am grabit spre camera de vraji din castelul vampirilor. Nu imi permiteam sa ma teleportez la minein tinut. Aveam nevoie de toate puterile!

*dupa 2 ore*

Potiunea e aproape gata. Oare au gasit sangele? Chiar in acel moment usa se tranteste de perete si Octavio imi intinde un flacon plin cu sange albastru de unicorn.
-Bravo! Va felicit! Acum te rog sa pleci! Trebuie sa ma concentrez!
-Bine, draga! Dar nu primesc nimic?
Zambesc si imi apropii buzele de ale lui, acesta facandu-ma partasa unui sarut pasional, dar scurt din nefericire pentru amandoi.
-Trebuie sa lucrez Octavio!
-Bun. Pa!
M-am reapucat de incantatii si vraji, si am turnat cu grija flaconul de sange.
Potiunea era gata!
Acum vraja.

Dupa ore bune de cercetari amanuntite am reusit sa creez o vraja potrivita situatiei.
Am dormit cam 9 ore pentru a-mi incarca puterile la maxim, apoi mi-am chemat prietenii si ne-am indreptat spre camera unde se afla firavul trup al bunei noastre prietene.
Am tras aer in piept si le-am cerut sa faca perfecta liniste si sa nu ma deranjeze.
Am scos vasul in care lichidul verzui cu tente sangerii si negre statea si am inspirat adanc pentru a mia oara. Am luat cu grija capacul care acoperea gura vasului de sticla, i-a deschis cu grija cura bunei mele prietene si am inceput sa spun rar, tare si clar vraja:
#Sed errat anima et corpus iacentis conspexit et inermis. Quare dimisistis hanc nunc? Singulare hoc accipere et potu, et veni huc! Hoc novum corpus vivificaret familiaris tanti tibi!#
Am spus vraja, si am mai turnat o ultima picatura de potiune in gura lui Renesme. Apoi am inceput din nou:
#Satis spero vobis animus viator. Relinquatur iam  exspectare et sperare eam viam elegimus.#

Mi-am folosit toata puterea si toata magia din mine pentru aceasta vraja, deci cand am terminat m-am prabusit pe podeaua rece a camerei-spital in care se afla Rene. Am simtit cum sunt ridicata de bratele lui Octavio, care da sa iasa pe usa, dar reusesc sa spun:
-Nu, trebuie sa raman aici!Asa vrea sufletul.
Octavio se aseaza pe un scaun, tanandu-ma in brate. Nu ne-a ramas decat sa asteptam.
Dupa zeci de minute-care apropo, ni s-au parut ani- aparatele au inceput din nou sa functioneze, indicand un puls normal si bataile inimii regulate.
Apoi am vazut acei ochi rosii atat de dragi noua cum se deschid, iar ranile cum se vindeca treptat.
"Gratias ago vos"
Spun o ultima multumire si vars o picatura de potiune, in semn de respect.
Renesme e salvata! Asta este lucrul pe care mi-l doream cel mai mult!

Hey guys, ce faceti? Am revenit in forta, cu un capitol destul de lung. Asa ca da sfarsit de an scolar, ca de inceput de vacanta! Spet ca v-a placut si scutati greselile de scriere!Va pup si ne intalnim data viitoare. Pana atunci aveti grija de voi! :*