Epilog

208 16 3
                                    

***dupa 4 ani***
Lucy: -Marco, nu!
Sunetul facut de paharul ce a facut contact cu podeaua a spart linistea din incapere.
-Octavio pentru numele lui Dumnezeu, ce faci?
-Vin acum iubit-o!
Cobora scarile cu grija, in bratele sale aflandu-se micuta Alma.
Micuta printesa are doua luni.Luc si Rene il au pe Ethan, care face azi trei anisori.
-Marco, plecam!
O iau cu grija pe Alma in brate si Marco sare in bratele tatalui sau, care purta o camasa neagra si o pereche de blugi negri. Marco avea camasa si blugii albastrii, si un sacou gri-albastrui.
Eu si Alma purtam turquoise; ea o rochita turquoise deschis, iar eu una turquoise inchis. Eu aveam niste platforme negre, iar printesa mea niste pantofiori albastrii.
-Gata?
-Gata Lucy. Sa metrgem!
Dupa 50 de minute de mers cu masina ajungem la castelul lui Rene. Suntem intampinati de doi vampiri ce ne cheama inauntru.
In livingul imens erau doar baloane viu colorate, jucarii si diferite chestii pentru petreceri.
-Ati ajuns!
-Normal! Nu am rata pentru nimic in lume! Unde e sarbatoritul?
-In camera cu taticul. Octavio, stii drumul?
-Da.
Vad cum shinigamiul se indeparteaza de noi impreuna cu nazdravanul cel mic, iar eu cu prietena mea ne asezam pe canapea.
-Heio!
-Kail, baietii si batranii sunt in camera.
Vocea calma su serioasa pe care o avea Rene, plus afirmatia facuta ne-au facut sa bufnim la unisol intr-un ras necontrolat.
-Asa ca ma faci batran, huh?
Lucifer tipa din dormitor.
-Mai taci mosulica!
-Musulica, mosulica, dar il iubesti pe acest Mosulica!
-Eu ma duc la ei.
In timp ce Kail se indrepta spre camera, Samy se aseaza cu greu pe canapea. E insarcinata in luna a 8 a cred. Ii sta atat de bine cu burtica!
Purta o roche alba larga si niste sandale crem.
Auzim cum ceva se sparge la etaj. Parca la comanda ne ridicam si ne grabim spre etaj.
-Marco, Ethan; unde sunt cei mari?
-Ah...mami tati a zis ca pleaca laaaa... la bar! Si a zis sa fim cuminti ca sa nu afle mami ca tati cu nasii pleacati.
-Sa vezi numai ce ii fac lui Lucifer.
S-au intors in 10 minute si si-au primit o pedeapsa bine meritata. Apoi petrecerea a continuat.
Am ajuns acasa intr-un sfarsit. I-am pus pe Marco si Alma, apoi m-am trantit si eu in pat. Eram extenuata.
Dimineata a venit repede, si spre bucuria mea toti dormeau cand m-am trezit. Am imbracat o pereche de blugi negrii si un tricou visiniu, pantofii negrii si am parasit in liniste etajul. Mi-am luat o cafea si am iesit in gradina. Ma plimbam printre trandafiri, apoi m-am asezat pe iarba moale. Samy avea dreptate! Este mult mai bine sa stai pe iarba decat pe o banca.
Priveam in gol si ma gandeam ce intorsatura au luat lucrurile cand i-am cunoscut. Am suferit mult, am plans si am ras...m-am reincarnat de extrem de multe ori, am avut o domnie perfecta, am invatat ce inseamna sa iubesti, am calatorit atat in lumea oamenilir cat si in dimensiuni vid si lumea noastra. Acum am doi copii, un sot care ma iubeste si niste prieteni minunati! Oare mai pot cere ceva? NU! Nu as schimba ceva la viata asta pentru nimic in lume!

Dragii mei, acesta a fost ultimul capitol din Viata lui Lucy. Va multumesc ca mi-ati citit cartea care astazi ajunge la final.

Viata lui LucyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum