Sweet Love

special: after he left

În urmă cu 5 ani

Seungmin urcă rapid scările către camera lui Jisung, respirând greu din cauză că a alergat până aici. Felix tocmai ce l-a sunat, spunând ca s-a întâmplat ceva cu Jisung iar Seungmin imediat cum a auzit asta a fugit de acasă până aici.

Seungmin deschide ușa, înăuntru fiind Felix care încerca să îl oprească pe Jisung din plâns "Ce s-a întâmplat? Jisung de ce plângi?" Seungmin întreabă îngrijorat pentru prietenul său.

Jisung continuă să plângă, sughițând din când în când din cauza că nu putea respira. Seungmin se uita către Felix care dă din umeri "Nu știu, nu a spus nimic..." șoptește acesta.

Seungmin îl îmbrățișează pe Jisung, mângâindu-i încet părul în timp ce îi spune vorbe pentru a-l calma. O jumătate de oră mai târziu se lasă liniștea, tânărul oprindu-se din plâns "Ne poți spune ce s-a întâmplat?" Seungmin întreabă încet, ștergând lacrimile de pe obrazul lui Jisung. 

"Minho și cu mine ne-am despărțit" Jisung spune într-un mod atât de calm încât Seungmin simte fiorii pe șira spinări. Felix se uită șocat către el, niciunul dintre ei nu puteau crede asta.

"Ce? De ce?" Felix întreabă șocat.

"Mi-a spus că nu sunt îndeajuns de bun pentru el, că nu îl merit. A spus că nu m-a iubit niciodată și ca s-a plictisit de mine..." Jisung simte cum lacrimile încep să curgă iarăși.

Seungmin este și mai șocat acum, Minho nu ar fi spus asta niciodată "De ce ar spune toate astea așa deodată?"

"Nu știu, dar chiar și după tot ce mi-a spus, tot îl iubesc. Mă face să mă urăsc că nu sunt îndeajuns de bun pentru el, dar totuși îl iubesc. Insă în același timp îl urăsc atât de mult! Știe ce simt și că am nevoie de el dar a plecat și m-a lăsat aici, singur!" Jisung începe să țipe în timp ce lacrimile încep să cadă din nou.

"Jisung, calmează-te." Felix încearcă să îi apuce mâna.

"Să mă calmez? Cum aș putea să fiu calm când știu ca Minho m-a părăsit? Am avut încredere în el că va fi lângă mine dar el a plecat! Îl urăsc! Îl urăsc!" Jisung îi îndepărtează mâna lui Felix și se răstește la el fără să își dea seama. Însă când îi vede fața șocată, Jisung îl apucă imediat de ambele mâini și îl privește cu frică "Felix..." spune cu o voce tremurândă "nu am vrut să țip la tine. Te rog nu te supăra!" Acesta îl îmbrățișează brusc.

Felix se uită trist la el apoi către Seungmin care avea aceeași privire. Nu știau ce să facă, prietenul lor se rupe în mii de bucăți în fața lor iar ei nu pot face nimic să îl ajute. Nici unul dintre ei nu se așteptau ca Minho să se despartă de el după tot ce s-a întâmplat, mai ales folosind astfel de scuze. Sigur ceva era la mijloc însă nu avea timp să se gândească la asta.

"Felix, scuze, te rog vorbește cu mine!" Jisung îl privește mizerabil.

Felix simte cum propriile lacrimi încep să apară
"Oh Jisungie, nu sunt supărat pe tine." Felix încearcă să-i șteargă noile lacrimi.

Seungmin se apropie de prietenii săi și îi îmbrățișează pe amândoi. "Jisung nu este nimeni supărat pe tine."

"Atunci de ce a plecat? Dacă veți pleca și voi? Va rog să nu o faceți!" Jisung atunci îi strânge pe amândoi mai tare în brațe. "Va rog..." plânge în hohote "nu plecați.."