The bad girl - IN CURS DE EDITARE

14.Un om sacrificat in numele iubirii

~Perrie~

Nu imi pot stapani lacrimile.Simt ca mor.Justin...Justin s-a sacrificat pentru mine.Fata aia idioata care l-a facut sa sufere...Nu,nu ma pot abtine!Justin,te iubesc!Cat as vrea sa ii spun in momentele astea aceste cuvinte...Insa nu pot.

Se afla in sala de operatii.Doctorul nu mi-a spus nimic,nimic.Nimeni nu imi spune nimic si eu simt cum mor aici!Parca o intreaga armata s-a napustit asupra sufletului meu si l-a distrus.Zayn a vrut sa ma insoteasca dar am refuzat categoric.Nu il vroiam in preajma lui Justin.Cand ma gandesc ca e numai vina pentru ce I s-a intamplat lui Justin.De ce ar fi trebuit sa il las sa ma sarute?Daca Justin nu ar fi vazut asta nu ar fi venit iar eu nu as mai fi plecat si..si totul ar fi fost diferit.

Incep iara sa plang.Il iubeam.Da,acum stiam ca il iubesc.Am fost o proasta sa ma joc acest joc care l-a distrus pe Justin.

Printre lacrimile care nu inceteaza sa cada pe obajii mei imbujorati il zaresc pe doctor.Ma ridic instantaneu in picioare ca sa aflu ce s-a intamplat cu Justin.

Eu:Ce s-a intamplat cu Justin,doctore?ii spun eu aproape disperata.

Doctor:Domnisoara,imi pare rau sa va instiintez insa iubitul dumneavoastra se lupta pentru a trai.

Cand aud aceste cuvinte izbucnesc imediat iun plans.Oh,iubitul meu Justin ce ti-am facut?De ce nu mai lasat sa mor ?De ce?Sufeream oricum mai tarziu decat sa stiu ca tu te lupti in aceste momente pentru viata...

Incerc sa-mi stapanesc lacrimile pentru cateva minute si il inteb putin mai calma pe doctor:

Eu:Doctore,va rog...as putea sa il vad pentru cateva clipe?Va rog din suflet, doctore.Am nevoie sa il vad.

Doctorul se lasa convins de iubirea ce I-o port lui Justin si ma lasa sa intru in salonul sau.Era asa de luminat insa el se afla pe acel pat.Incep dinnou sa plang dar ma abtin si ma asez pe marginea patului.Il priveam si parca dormea.Parca nu il durea nimic.Insa cand imi venea in minte idea ca acel somn ar putea fi pe veci..Nu!Nu trebuie sa ma mai gandesc la asta!Va trai.Nu ma va parasi acum cand simt cu atata intensitate iubirea fata de el.

Ma aplec si ii sarut incet acele buze pe care mi le doream inca de la inceput.Apoi m-am ridicat si ii priveam chipul bolnav..

Off...Sper sa iti revii cat mai repede Justin..

Fara sa vreau i-am soptit incet la ureche cel mai sincer ,,Te iubesc!"Apoi m-am asezat pe un fotoliu din camera in care iubirea mea lupta pentru a trai si am adormit...

~Justin~

Ma aflam cu Perrie pe o pajiste la un picnic.Era ziua ei !Ce frumoasa era!Si stiam ca e a mea,numai a mea!Eram atat de fericiti acolo,si parca fiecare sarut,fiecare zambet al ei ma facea sa o iubesc mai mult.Da,o iubesc pe Perrie!O iubesc inca de la primul nostrum sarut,insa orgoliul meu nu ma lasat sa vad asta...

Deodata totul dispare si deschid incet ochii.Ma dureau toate.Ce mi s-a intamplat?Dupa cateva momente imi aduc aminte ca am salvat-o pe Perrie si o lovitura primita si...si de aici nu imi mai amintesc nimic.

Ma uit in jur si o vad pe Perrie.Era asa de palida.Sigur de la plans.A plans pentru mine?A stat toata noaptea aici cu mine?Ma bucuram atat de mult ca nu a ramas cu ala.

Dintr-o data intra pe usa o asistenta mai invarsta,imi putea fi mama.Ea se uita la Perrie cum domea ca un ingeras acolo in fotoliul acela ingust si zambea,dupa care si-a intors privirea spre mine.

Asistenta:Tinere esti asa de norocos sa ai o asemnea fata langa tine.Te-a ingrijnit toata noaptea si nu a vrut de niciun fel sa paraseasca salonul.Ai fi cel mai ghinionist barbat daca ai pierde o asemenea comoara de fata.

Cuvintele asistentei ma faceau atat de fericit.Avea dreptate.Chair aveam langa mine cea mai frumoasa fata din lume.O iubeam si stiu ca si ea pe mine.

Eu:Multumesc mult,doamnă. Aveţi mare dreptate. Chiar sunt cel mai norocos.ii spun eu încercând sa zâmbesc.

Am zambit unul la altul dupa care ma uitam in continuare la ingerul demonic care mi-a furat inima din prima secunda cand am vazut-o la aeroport.

Acum nu imi pare rau ca iubesc pentru ca e un sentiment care ma face sa zambesc.

Deodata o vad pe Perrie cum isi deschide incet ochii.Ea se uita in jur pana imi zareste chipul.Deodata s-a luminat la fata toata si un zambet mare s-a asternut pe chipul ei senin.

Ea se apropie de mine si ma saruta instantaneu.Eram atat de surpins insa imi doream atat de mult ca acest lucru sa se intample.

Dupa ce ne sarutam ea se uita la mine si pe obrajii ei apar cateva lacrimi.

Eu:De ce plangi?Nu vreau sa te vad ca plangi.ii spun eu in timp ce o mai sarut inca o data.

Perrie:Plang de feircire pentru ca ti-ai revenit.Am crezut ca ma vei parasi inainte sa iti spun cat de mult te iubesc.Am trait un infern stiind ca tu poti in orice moment ma vei parasi.

Eu:Nu te voi parasi niciodata,frumoaso.Te iubesc,Perrie!

Perrie:Si eu te iubesc.ii spune ea si ne sarutam inca odata.

Acum nici macar nu mai simteam durerea provocata de accident.Incepusem sa ma bucur ca s-a intamplat pentru ca acum Perrie este a mea.Insa si eu sunt al ei.Si voi ramane al ei.Mereu.

Stam imbratisati fara sa mai zicem ceva pana cand doctorul intra in camera si o cheama pe Perrie.Ea se ridica din pat si inchide usa.

Doamne,iti multumesc ca ai adus-o in viata mea!

.........................................................................................................................................................................

Am terminat si acest capitol.Astazi voi mai scrie inca doua capitole saupoate chiar mai multe.Sper ca va place si va rog vreau sa aflu parerea voastra despre povestea dedragoste dintre Perrie si Justin.Asta e singura mea rugaminte.Va multumesc din suflet ca imi cititi cartea :***