The bad girl - IN CURS DE EDITARE

4.Cina

In fata mea se afla chiar acel baiat cu parinti lui.Nu pot sa cred!Dupa ce ca e vecinul meu acum e si fiul sefului parintilor mei?!Nu se poate!Cred ca Dumnezeu vrea sa testeze in cate ori va ajunge Perrie Johnson la Cosmuta..

Mama:Bine ati venit!Intrati va rog.Simtiti-va ca acasa!

Eu:Da......Simtiti-va ca acasa.zic eu cu un zambet fals.

Cand el a trecut pe langa mine ochii mei se uitau in ai lui si invers si  era ceva foarte ciudat ,dar frumos.Insa m-am retras imediat din transa ochilor lui ciocolatii si m-am dus la masa bogata din living.

Toti ne-am asezat la masa, eu fiind fata in fata cu el.

Mama:Deci ar fi bine sa ne cunoastem.Ma refer la copii.sugereaza ea cu un zambet radiant pe buze.

Eu:Buna!Numele meu este Perrie.ma prezint eu destul de sec.Nu prea am cum altcumva cand trebuie sa zaresc acea fiinta in fata ochiilor.

Emi:Al meu este Emily.zice si sora mea,complet fermecata de dracul ala impielitat.

El:Si al meu este.....Justin.zice el cu un mic zambet in coltul gurii.

Macar acum stiu si eu cum il cheama.Ca sa pot sa-l injur mai usor in gand. :) Macar atat a putut si el sa faca bun de cand l-am cunoscut,nu?

Eu:Si la ce liceu inveti,Justin?

Justin:La acelasi la care vei invata si tu.zambeste el parca diavoleste.

In acel moment simteam ca am fost blestemata asa ca am plecat de la masa, nu inainte de a le ura pofta buna.Stiu ca nu a fost frumos, dar a fost cea mai urata zi a mea din Los Angeles.Si e doar prima...Acel baiat m-a facut sa simt atatea chestii numai cand se uita la mine.Si acum invat la acelasi liceu cu el.Se poate si mai rau?!De fapt mai bine nu intreb ca mi-am dat seama ca orice e posibil..

M-am dus in camera mea si mi-am luat un maiou alb si niste pantaloni scurti roz.Stateam pe balcon si ma gandeam la ceva bun din orasul asta asa de mare..Ca pana acum e de tot ..Ma abtin,ca poate se razbuna si asta pe mine..

<Justin>

Ce naiba are fata asta?!Zici ca sunt moartea!Dar trebuie sa ma duc la ea pentru ca mama m-a rugat in felul ei,adica obligat, sa o impac ..macar sa nu fie suparata pentru ca suntem colegi si trebuie sa ne intelegem si bla ..bla...

Se vede ca parintii mei nu stau cu mine pentru ca ei nu stiu cum sunt eu in realitate.Mai bine ..Pentru ca daca ar afla i-as baga in spital,coma direct.N-am mai stat si m-am ridicat de la masa si am urcat pana in camera ei.Era o camera foarte ordonata si destul de spatioasa.Norocoasa mai e!Dar eu sunt mai norocos decat ea.

Am intrat incet in camera ei si am vazut-o stand rezemata de bara balconului.Era asa de frumoasa si acele haine scurte ma lasau sa descopar atat de multe.Doamne,ce tot zic aici?!Oricum rea nu e deloc.Sigur imi va ceda si ea.Nu poate sa se impotriveasca irezistibilitatii mele.

M-am apropiat usor de ea fara sa ma auda si corpurile noastre era aproape lipite una de alta.

<Perrie>

In timp ce ma gandeam la ziua de maine am simtit doua maine calde care mi-au inconjurat talia.Chair in momentul in care am vrut sa ma intorc imi sopteste ceva la ureche.

El:De ce te-ai suparat,frumoaso?

Atunci mi-am dat seama ca e Justin si m-am intors imediat.Nu imi venea sa cred ca avea curajul sa vina la mine in camera!Baiatul asta chiar nu e sanatos.

Eu:Tu ce cauti aici?Nu esti sanatos?intreb eu foarte recalcitranta.

Justin:Ba da,frumoaso.Mai sanatos ca niciodata.raspunde el cu un zambet pe care-l detest din toata inima.

Eu:Eu nu prea cred.Si nu mai imi zice frumoaso.

Justin:De ce,frumoaso?Nu-ti place?

Eu:Doamne ce om incapatanat esti!Nu o sa ne intelegem niciodata,stii nu?

Justin:Da.Poate ca nu,frumoaso.Acum zi de ce te-ai suparat pe mine?

Eu:Chiar te intereseaza pe tine?

Justin:Hmmmm.........

Eu:Asa credeam si eu.spun eu ,dandu-mi ochii peste cap.

Justin:Hai zi ca trebuie si eu sa stiu, frumoaso.

Eu:Cu o conditie.

Justin:Care,frumoaso?

Eu:Sa te dai de pe mine ca esti greu.il rog eu incercand sa l imping.

Justin:Te deranjeaza chiar atat de mult,frumoaso?Ca pe mine deloc.

Eu:Da, ma deranjeaza.Deci te dai?

Justin:Hai bine.Doar ca sa-mi spui,frumoaso.

El s-a dat de pe mine si astepta sa-i spun de ce.

Eu:De cand am venit aici am dat numai de tine si nu mai voiam sa te vad de prima oara de cand ne-am intalnit.

Justin:De ce ,frumoaso?Sunt chiar asa de irezistibil?

Eu:Nu mai glumi.Serios.Ce naiba ai de faci glume mereu la ceva serios?

Justin:Asa sunt eu,frumoaso.Dar sa stii ca de mine nu vei scapa niciodata,frumoaso.

Fara sa mai zic ceva ma duc in camera si astept sa-l dau afara.Dar el s-a apropiat de mine si m-a sarutat incet pe gat.Atunci am simtit ceva foarte ciudat ce n-am mai simtit niciodata.Dupa ce mi-a sarutat gatul a plecat.

Doamne ce zi am avut! Justin du-te-n **** ***!

....................................................................................................

Sper ca v-a placut capitolul 4.Am incercat sa-l fac mai lung.

Scuze daca sunt greseli de ortografie. Va pup .