Din perspectiva lui Darius:
-Shh nu mai plânge micuțo. Nu e nevoie să plângi. Îmi pare rău pentru că am fost absent, am avut mici probleme. Te rog linișteștete. îi spun sperând să nu mai suspine la pieptul meu dar fără nici o reușită
-M...mi....mi-ai....lip...lipsit... (scuzați-mi puncte dar nu am altă idee de vorbit rar :-D )
O aud spunând printre suspine și un zâmbet micuț îmi apare în culțul gurii și o îmbrățișez strâns. O sărut pe creștetul capului apoi îi iau fața în palme obligând-o să se uite la mine. Îi șterg lacrimile căzute din ochii ei verzi și strălucitori, o sărut pe frunte și apoi o privesc fix.
-Zi-mi sincer Rack ! Simți ceva pentru mine ? o întreb serios privind-o fix în ochii
-E...eu... trage aer în piept și mă privește la fel de serioasă Darius, te plec doar că..îmi e teamă..
-De cine ? o întreb repede
-De tine ! țipă deodată și mă lasă pentru câteva clipe fără cuvinte
Ii e frică de mine ?? De ce ? Nu i-am făcut nimic până acum ! Din băiatul fără inimă și rece ea m-a făcut să țin la ea și să văd cum e să îți pese de cineva.. Nu, nu înțeleg de ce îi e frică de mine..
-De ce ? o întreb revenindu-mi din întrebările fără răspuns
-Nu știu..doar că atunci ai plecat și mai lăsat cu ochii în soare ! Nu am apucat să-ți spun nimic. Darius, a trecut mai mult de o lună de când te-ai făcut dispărut, abar n-ai cât am plâns. Am început să trec peste, până acum.. spune clar și după ce pun tot cap la cap mă uit la ea atent și văd niște mici lacrimi care-i cad din ochii ei strălucitori
-Îmi...îmi pare rau Rachel, am fost nevoit să măascund.. am avut niște probleme..dar jur că nu te lăsam singură, sper să mă ierți
-Te iert.. o aud spunând imediat apoi se scufundă la pieptul meu
-Nu plânge.. -spun luându-i fața în palme și privind-o în ochi- nu o să te mai las !
-Promiți ?
-Promit ! Acum haide să bem ceva, îți este foame ?
-Puțin..
-Perfect.
O iau de mână și intrăm în casă, mergem la bucătărie unde dăm de Luis, Jessica și Dorian stând la masă. Rack se pune pe un scaun iar eu fac 5 cafele și îi dau un mesaj lu Troy să aducă 7 pizze când vine acasă dacă nu vrea să îl duc eu la spital când vine acasă.
-Darius ! strigă Dorian trezindu-mă la realitate și-mi face semn spre aparatul de cafea, pun lichidul negru, amar și fierbinte în căni așezate pe o tavă, apoi pun și niște plicuri de zahăr lângă
-Unde îți era gândul ? ma intreaba Jess luand o cana
-Eram ocupat să scriu mesaj și am uitat de cafea. răspund amuzant
-Lu Troy ? întreabă Dorian rânjind
-Vezi că știi.
-Va-ți împăcat ? întreabă iar Dorian privind-o pe Rack
-Să zicem că da.. răspunde cu vocea stinsă
-Rack..
-Am venittttttt. mă întrerupe Troy care intră pe ușă cu 7 cutii în mână
