Capitolul 22

4.6K 335 34
                                    

     *peste  doua zile*

*Perspectiva lui Thomas*

     De la prima mea "cafea" cu Alexa totul e din ce in ce mai bine, cel putin pentru mine care vad peste tot numai copaci infloriti de parca as fi drogat, dar pentru ceilalti, ei bine...

-Sa dea Domnu' sa fie intr-o pozitie decenta, ma rog in dreptul usii facand-o pe satena de langa mine sa rada.

-Ce se poate intampla, hai sa fim seriosi! spune increzatoare.

-Nici nu-ti trece prin minte, spun resemnat, dar sincer... chiar ma incanta curajul tau.

-Pai ma bucur, rosteste zambitoare dandu-mi un scurt pupic pe obraz. Hai deschide usa!

   Si acestea fiind zise deschid usa casei lui Rose cu speranta, asta e tot ce mai am cum sunt astia doi sai au fost in ultimele 2 zile.

-Alex! rasuna racnetul disperat al blondei undeva prin bucatarie.

-Sa fie imbracati, sa fie imbracati, ma rog si imi fac o cruce inaintand cu precautie.

-Rose lasa mancarea aia! se aude si tipatul lui Alex.

-Hai nu mai fi asa gaina, ma incurajeaza Alexa tinandu-ma de mana. 

-Ce naiba de intampla aici? tip cand ii vad pe cei doi ca trag de un baton de salam  imbracati cu hainele celuilalt; Rose e intr-o camasa de-a lui Alex, iar acesta intr-o rochie. 

-Imi retrag cuvintele, chicoteste satena de langa mine ascunzandu-si fata in spatele meu.

-Ba fratilor, adaug eu pe un ton cu vreo doua octave mai sus, asta e vreun fetis de-al vostru? 

-Haide ba Thomas fi serios pentru numele lui Dumnezeu, se rasteste Rose la mine luandu-i salamul din mana lu Alex.

-Cum puii mei sa fiu serios cand va gasesc imbracati asa si ca bonus... tragand de un salam, rostesc cuvintele iritat. Alex... fara suparare, dar te rog, du-te si te imbraca ca imi ranesti privirea cu rochia aia mulata!

-Cand voi avea si haine, da Thomas, ma voi imbraca! isi arunca acesta bratele nervos pe langa corp. Ma duc dupa un halat!

-Multumesc, rasuflu usurat, apoi imi intorc privirea spre blondina care manca de zor. Ce se intampla aici? Deschideti cumva vreun ospiciu aici si nu stiu eu? o intreb in timp ca imi apuc fata de mijloc cu un brat.

-Merge, merge, ha?! zice Alex revenit in incapere pe un ton pervers trecand pe langa noi si oprindu-se langa blonda. Pup?

-Sigur, ii raspunde aceasta bagandu-i o felie de paine sub nas. Poftim!?

-Alex! Rose! strig eu. Ce se intampla aici?

-Nu ma intreba pe mine, intreab-o pe ea ca baga mancare cu nemiluita in gura de doua zile, se apara acesta apucand o ceasca de cafea. Vreti?

-Nu multumin, raspund eu cu Alexa la unison.

-Treci frate peste, imi e foame! maraie blonda revenind la salamul ei.

-Si pe deasupra mai face si nazuri ca nu-i convine aia si nici cealalta, ca sa nu mai zic ca azi dimineata cand a venit de la spital a venit cu 4 savarine dupa ea, comenteaza Alex.

-Ai pofte? o intreaba Alexa si Rose inghite in sec destul de tare ridicandu-si privirea pre ea.

-Nici sa nu te gandesti, o atentioneaza. Nu e ceea ce crezi tu!

-Hm?! ridic atat eu, cat si Alex din sprancene.

-Am intrebat pentru ca am crezut ca e...

-Taci, i-o taie blonda.

Dacă nu seduci, se duce. |FINALIZATĂ|Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum