Capitolul 19

852 40 7
                                    

 PERSPECTIVA LUI JUSTIN

Usor se face dimineata. E in jur de 4 A.M .  Drumul era acoperit de o ceata groasa si densa pe care puteai s-o tai cu cutitul. Stateam sprijinit cu capul de geam gandindu-ma la Allison. Nu mi-o pot scoate din minte. Ea a fost singurul lucru la care m-am gandit in ultimele ore. Oftez, ridicand usor capul de pe geamul masinii, uitandu-ma catre Rayn. Parea foarte obosit. Incerca sa ramana treaz dar parea ca somnul il copleseste.

   Se aude o izbitura in capota masinii. Ryan opreste repede masina, uitandu-se la mine speriat. Ne grabim sa coboram din masina, ducandu-ne in fata. Maresc ochii iar privirea mea intristandu-se imediat atunci cand vad ghemotocul de blana intins pe asfaltul rece tragandu-si ultima suflare. Era un biet caine.  Ma uit la el cu regret oftand usor.

   Imi iau ochii de pe animal, ducandu-mi catre Ryan. Privirea lui mereu strengara si vesele i se intristase. Colturile gurii lui erau in jos formand un regret. Ochii lui erau inlacrimati, dar fiind cu mare experienta isi controla bine emotiile.

-La naiba Ryan. Te-am vazut impuscand persoane cu sange rece, fara nicun resentiment si plangi din cauza unui caine? Zic pe un ton sarcastic incercand sa-l fac sa se simta mai bine.

- Nu plang. Isi drege vocea. Doar ca e un biet caine, nu are nicio vina. Iti dai seama cum se va simti stapanul lui cand va afla? Inghite in sec privindu-ma.

- Doar daca are unul. Asta e , si mie imi pare rau. Ar fii mai bine sa gasim un loc unde sa ne retragem pentru a putea dormi. Mai e mult de mers pana in New Mexico. Il bat usor pe spate pe Ryan

 Mergeam in New Mexico la resedinta lui Roger. Stiam ca acolo o va duce pe Allison. Stiu toate ascunzatorile lui, doar am fost parteneri candva.

   Ne urcam din nou in masina, de data asta eu la volan, lasandu-l pe Ryan sa-si revina.

  Ocolesc animalul fara viata,pornind motorul, mergand usor pe strada incetosata.

   Imediat ce ies din padure  vad o pancarda cu un motel la 500 de metri de locul la care ma aflam. Ajungem in scurt timp, oprind masina la benzinaria de langa.  Intram inauntru ducandu-ne catre receptie.  Zaresc o femeie inalta, blonda cu un ruj rosu aprins pe buzele-i pline. Ochii ei albastri ne priveau cum ne apropiam de receptie. 

 Purta un costum rosu cu un decolteu adanc si o fusta albastra putin mai sus de genunchi. Era frumoasa.

    Isi deschide buzele, lasandu-si dintii albi la vedere. Zambeste deschizandu-si gura pentru a scoate cuvintele

- Buna Seara, bine ati venit la Motelul Dos Amigos. Cu ce va pot ajuta?  Spune cu o voce calda si primitoare.

-Buna Seara, am dori o camera cu doua paturi, pana dimineata daca se poate.

- Imediat. Zambeste cautand in calculator tebelul cu camerele disponibile. Isi incrunta  usor privirea citind atenta fiecare rand. 

- Oh, am gasit. Ati avut noroc baieti. Zambeste privindu-ne. Etajul 2 camera 56, a patra usa pe stanga imediat cum iesiti din lift. Zambeste dandu-ne cheia.

- Multumim frumos. Dau usor din cap zambind.

- Multumesc si eu, sedere placuta.

   Ne indreptam catre lift asteptand ca usile sa se deschida

-Mama, ce bucata. Spune Ryan razand.

   Rad pasind usor in lift urcand la etajul doi. Gasim camera cu usurinta. Bag cheia in broasca invartand manerul usii la dreapta apoi usor la stanga. Intram si ne aruncam in pat furandu-ne somnul.

DarkUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum