Capitolul 24

626 30 7
                                    


  Inima imi batea cu putere, aveam impresia ca persoana din spatele meu o poate auzi.

-Nu tipa! Spune usor cu vocea ragusita. Parca mai auzisem vocea asta undeva. Gandesc

Tipul isi ia mana de la gura mea, intorcandu-ma cu fata la el. Respir usurata cand vad ca era tipul cu care Justin a venit sa ma salveze. Cred ca Diego il cheama

-Scuze, n-am vrut sa te speri. Spune incet privindu-ma apoi isi intoarce privirea catre masina in care se afla Justin.

-E ok. Spun apropiindu-ma de Justin. Trebuie sa sunam la salvare! Zic destul de alarmata.

-Nu poti face asta. Realizezi ca o sa intram toti la puscarie si o sa putrezim acolo. Spune Diego

-Am in masina iarba, arme si prafuri, Justin are arme neautorizate. Realizezi ce se poate intampla? Spune Diego destul de tare.

-La dracu cu iarba ta! Spun repezindu-ma catre el dar imi apuca incheietura mainii strangand-o destul de tare. Ma las in jos de durere, lasandu-mi lacrimile sa curga.

-Da-mi drumul! Ma zmulg din mana lui, indepartandu-ma.

-Imi pare rau, dar asa e mai bine.

-Poftim? Asa e mai bine? Vrei sa-ti omori" bunul prieten" doar pentru ca tu ai niste afurisite de droguri in masina? Sunt sigura ca ai fost prins de multe ori dar ai scapat. 

-De fapt nu e asa. Nu am fost prins niciodata, nu pot risca. Spune Diego uitandu-se in jur.

-Nu imi pasa, vrei sa-i las sa moara? Nu pot face asta. Ryan e prietenul meu si Justin e iubitul meu, care daca ar muri, as muri si eu. Adaug, oprindu-mi o lacrima care coborase pe obrazul meu rece.

-Termina! Spune serios. Nu o sa moara, il cunosc eu pe Biebs. Spune Diego

-Poate il cunosti, dar pulsul lui e foarte slab si deja corpul lui incepe sa se raceasca. Trebuie sa-i ducem la spital, te rog. Spun stergandu-mi lacrimile de pe obraji.

-Sunteti priceputi, va descurcati voi cumva sa stergeti urmele. Nu-i lasa sa moara. Te implor. Spun inecandu-ma in lacrimi 

Diego ofteaza privindu-ma. 

-Bine. Spune murmurand. Justin o sa-mi fie dator vandut. Adauga scotandu-si telefonul din buzunar apeland la 911.

-Multumesc din suflet. Spun plangand, dar zambind usor printre acele lacrimi amare.

    Ma plimb de colo'colo privindu-l pe Diego cum se agita. De ce isi face asa de multe probleme ? Se presupune a fii cunoscut si priceput.

-Ce dureaza atat? Spun aproape tipand la el.

-Nu stiu, ma duc sa verific. Spune indepartandu-se de mine iesind din padure lasandu-ma singura aici. Ma apropi mai mult de Justin punandu-ma jos langa el.

-Rezista Justin! Spun strangandu-i mana intr-a mea. O duc catre buzele mele sarutandu-i usor mana. Ii mai verific odata pulsul observand ca incepe sa fie din ce in ce mai slab. Imi sterg lacrima de pe obraz, ducandu-ma catre partea lui Ryan. Corpul lui incepuse sa se raceasca iar pulsul lui era mai slab ca inainte.

-Rezistati baieti. Spun sarutandu-i fruntea lui Ryan. O sa fie bine. Ma indepartez cativa pasi de masina, uitandu-ma in zare.   

   Zeci de luminite albastre si rosii se vedeau de la 1km departare. Sirenele ambulantelor si a politiilor se auzeau puternic . Zambesc scurt gandindu-ma ca totul  o sa fie bine.

  Privesc para medicii cum coboara mica (destul de mare) prapastie. Erau doua femeie si doi barbatii. Barbatii carau o targa iar  femeile vin grabite catre masina.

DarkUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum