Capitolul 20

757 34 17
                                    

PERSPECTIVA LUI JUSTIN

    Deschid lenes ochii, frecandu-mi cu dosul palemlor.  Ma intorc intr-o parte, sprijinindu-ma in cot, indreptandu-mi privirea catre ceasul de pe noptiera. 9:20 AM. La dracu, bolboresesc sarind din pat.

   Imi adun blugii de pe jos, ducandu-ma catre patul lui Ryan, trezindu-l.

-Tipule, trezeste-te. E tarziu. Spun iritat inchizandu-mi nasturele blugilor. 

-Cat e ceasul? Intreaba Ryan bolborosind cuvintele, intorcandu-se cu spatele la mine.

-E 9:30 aproape, trezeste-te. Iau patura de pe el aruncand-o pe jos.  

   Ryan isi mareste ochii la auzul cuvintelor mele, sarind din pat

-Cat? De ce nu ai spus nimic? Spune invartindu-se ca un vartej prin camera cautandu-si hainele.

    Imi dau ochii peste cap, ducandu-ma la baie sa-mi aranjez parul. Era cam ciufulit, dar aleg sa-mi dau de cateva ori cu mana prin el. Arata ok.  Ies din baie, privindu-l pe Ryan cautand ceva disperat.

-Ce cauti? 

-Nu-mi gasesc tenesii. Spune iritat continuand sa arunce priviri pin camera.

   ma uit atent la el, sarindu-mi in ochii picioarele lui, care erau in tenesi.  Of, mai bine veneam singur. Zic in sinea mea.

-Ryan, ii ai in picioare! spun ezitand sa-l privesc.

   Ryan se uita in jos catre picioarele lui apoi se uita la mine si zambeste

-Stiam. Zambeste sarcastic  dupa care isi  ia geaca si cheile si-mi face semn sa plecam.

  Imi iau geaca in mana si ies din camera aruncand o ultima privire. Luam liftul si coboram .

   Ryan isi aranjeaza parul in reflectia telefonului. Probabil pentru blonda de la receptie. Zambesc scurt la acest gand. Imi scutur capul, revenind la gandurile mele. 

    Ajungem in hol, . Se pare ca tipa de acolo isi terminase tura. In locul ei era o femeie mai batrana. Expresia lui Ryan se schimba atunci cand nu o vede pe ea acolo. 

   Las cheia camerei la receptie si platesc cazarea pe o noapte dandu-i datele necesare.

  Termin, facandu-i lui Ryan semn sa plecam. Ne indreptam catre usa de la intrare-iesire, Ryan fiind inainte. Grabit, impinge usa destul de tare, lovind persoana care se afla in fata lui, cazand instantaneu.

-Imi-imi pare rau . Spune balbaindu-se. 

   Expresia lui se schimba de indata ce vede pe cine a lovit. Blonda focoasa de la receptie.

-Imi pare rau, nu te am vazut. Ii zambeste scurt intianzandu-i mana.

   Tipa zambeste scurt, apucandu-i mana lui Ryan, ridicandu-se in picioare. Erau unul aproape de altul, el privind-o bland si dragastos.

- Nu-i nimic, se  mai intampla. Roseste indepartandu-si o suvita de par de pe fata.

   Se privesc in ochii pret de cateva secunde, semn ca ceva se leaga intre ei.

-Mmm , eu sunt Ryan, adauga el dupa un moment de tacere.

-Eu sunt Amanda. Zambeste aratandusi dintii albi.

    Tusesc usor facandu-i lui Ryan semn sa mergem pentru ca ne grabim.

   Ryan isi  ia la revedere de la Amanda, dar nu inainte sa faca schimb de numerele de telefon.

DarkUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum