Omul, pionul destinului

Capitolul XIV: Evadarea

Nu apuc sa termin propozitia ca un medic intra pe usa, este acelasi medic care m-a ingrijit si ultima data...

- Rezultatele analizelor sunt gata...ma tem ca vestile nu sunt deloc bune...

- Mi-ati facut analize? intreb eu curioasa.

- Ohh....domnisoara era treaza? o intreaba doctorul pe mama de parca ar fi gresit spunand ca rezultatele analizelor au sosit.

- Dupa cum bine vedeti, sunt treaza....Vreau sa stiu si eu rezultatele analizelor, ma agit in timp ce spun aceasta propozitie si cred ca medicul a observat nelinistea mea.

- Asistenta te rog vino si fai domnisoarei un somnifer, are nevoie de mai multa odihna pentru a se recupera! ii spune medicul asistenti care aparuse in salon din urma lui.

- Nu mai vreau sa dorm, cred ca am dreptul sa stiu ce se intampla cu mine! ii spun eu nervoasa.

- Asistenta, cred ca tocmai ti-am zis ceva! spune doctorul usor iritat pentru ca aceasta se oprise din mers in momentul in care eu spusesem ca nu vreau sa mai dorm.

- Domnule doctor de ce nu ma lasati sa aflu care sunt rezultatele analizelor... spun in timp ce observ ca ca asistenta imi administreaza acel somnifer sub forma de ser in perfuzie.

- Chiar vreau sa stiu, nu mi se pare deloc corect, nu mai vreau sa dorm...spun eu in timp ce o pofta de somn ma lovise instant...

- Cred ca a adormit, domnule doctor! spune asistenta.

- Spuneti-mi care sunt rezultatele analizelor! spune mama foarte curioasa.

- Dupa cum banuiesc ca a-ti obervat si dumneavoastra, sau poate v-a spus Carolina....aceasta acuza dureri ale capului din seara in care a fost adusa, ceea ce mie mi s-a parut destul de ciudat pentru ca acea durere ar fi trebuit sa treaca si mi-a dat de gandit. Asa ca astazi in timp ce dormea am luat-o usurel si i-am facut un tomograf...iar rezultatul acestuia mi-a confirmat banuielile...

- Ce banuieli? intreaba mama pe o voce grava.

- In momentul cazaturii fiica dumneavoastra s-a lovit destul de rau, chiar daca rana a fost superficiala...in interior s-a acumulat un cheag de sange...care se pare ca avanseaza in dimensiuni cu repeziciune...

- Nu pot sa cred asa ceva, trebuie sa existe o solutie, o operatie pentru a-i extirpa acel cheag...si asta cat mai repede... spune mama cu o voce disperata in timp ce o bufneste plansul.

- Din pacate acum vine vestea cea proastra... dupa primele analize...locul in care se afla acel cheag de sange este inoperabil pentru ca riscurile sunt mult prea mari... spune doctorul cu o voce trista.

- Care sunt aceste riscuri? il intreaba mama serioasa.

- Primul risc ar fi sa o pierdem in momentul in care incercam sa il extirpam, al doilea ar fi sa ramana paralizata, al treilea este sa ramana oarba iar al patrulea ar fi sa ramana si oarba si paralizata! Imi pare nespus de rau sa va dau aceasta veste...

- Mai trebuiesc facute analize, poate exista o sansa, o posibilitate...nu se poate ca asta sa fie sfarsitul, abia face varsta majoratului....are toata viata inainte, trebuie sa fie norocoasa...mergem in alte tari care au aparatura mai performanta, numai sa fie ceva ce putem face... spune mama disperata in timp ce lacrimile ii curg pe obraji.

- I se vor face analize mult mai amanuntite, sa ii vedem exact locatia si traiectoria... Dupa cum v-am spus, avanseaza infricosator de repede in dimensiuni... V-am organiza o intrunire ale medicilor de aceasta specialtate din toate colturile tarii pentru a hotara daca se pate face vreo ceva.

- Va rog sa faceti tot ce va sta in putinta, nu conteaza care sunt costurile... viata fiicei mele valoreaza mai mult decat toti banii din lume... .