Seventeen's sister

Ziua de vineri

Ultimul care nu a petrecut puțin timp cu mine e Hoshi.Dar ținând cont că este ocupat cu filmările pentru emisiunea aia stupidă,nici nu a avut timp să vorbească cu ei despre program.
Era vineri dimineața şi mă aşteptam să vină cineva să mă anunțe că Hoshi mă aşteptă să vorbim despre o oarecare ieşire.
Dar Hoshi nici măcar nu a luat micul dejun cu noi.Am aflat că se trezise de dimineață pentru a ajunge la filmări.
Când mergeam pe străduță obișnuită spre sala lor de dans,mergeam doar pe lângă Vernon.Nu m-am trezit cu o dispoziție bună.
Odata ajunși la sală,au aprins luminile şi au plecat trei câte trei să se schimbe.Vedeam pe fața lui Vernon că era puțin agitat:
-S-a întâmplat ceva,Vernon?îl întreb mai mult ştiind că s-ar liniști dacă s-ar confesa
-Hoshi a sunat şi a ținut morțiş că vrea să faceți ceva împreună.Doar că nu ştie când termină.
-Înțeleg.Sper să participi şi tu la această activitate,te rog.
Când am auzit ceea ce îl agita pe fratele meu,inima mi-a tresărit în piept şi a început să bată mai alert alaturi de prezența unor anumiți fluturași în stomac.
-Dacă tu asta vrei,voi face aşa.spune el pe un ton oarecum silit
-Nu trebuie dacă nu vrei.țin să îl anunț
-Abia mai petrec puțin timp cu tine.spune şi își înfăşoară brațul după gâtul meu şi îmi  vesel părul
M-am bucurat că i-am adus zâmbetul pe buze fratelui meu.Chiar m-as fi simțit prost să îl văd supărat.Şi poate că eu eram cauza supărării sale.
Ei au început să repete toate coregrafiile învățate până acum.Aceleași 4 ore petrecute în acea sala care devenea deja monotonă.Eu deja mă săturasem de culoarea de verde de pe pereți şi de ritmul boxelor ce suna la maxim,dar ei cred că s-au obişnuit de ceva vreme.
Pe parcursul celor patru ore emoțiile începeau să mă copleșească. Doar gândul că voi putea sta pentru câteva ore lângă unul din cei mai dragi băieți,îmi provoca fluturi în stomac şi stări de tremurat cumplit.Aveam secunde când îmi tremura sticla în mână la gândul chipului său vesel.De ceva vreme nu am mai interacționat nici când ne întâlneam prin casă.
Pe la prânz,ei au avut nevoie de o pauză bine meritată.Ne-am întors acasă şi am luat prânzul în sufragerie,dar nici urmă de Hoshi din nou.Poate nu a terminat filmările sau poate e în drum spre casă.Oricum era,stările mele nu dădeau vreun semn că ar vrea să se oprească.

Imediat după prânz am simțit nevoia să dispar din peisaj.Imediat ce am aflat că Hoshi nu are timp pentru mine şi nu ştie când va avea timp liber.Mă simțeam atât de rău doar pentru simplul fapt că am avut fluturi în stomac.Nu merita nici măcar o secundă din timpul meu.Nu aveam de gând să mai îi acord atenție de acum chiar dacă va avea timp liber.
Cu toate că am vrut să dispar din apartament,Vernon m-a oprit şi cumva m-a băgat în mașină alături de restul pentru a merge să ne distrăm la un bazin din apropiere.
Nu prea aveam dispoziția necesară,dar m-am gândit la faptul ca timp de două săptămâni ei au făcut tot posibilul să mă simt bine şi nu merită să le stric distracția. M-am resemnat şi chiar dacă nu aveam starea potrivită,măcar să maschez tot şi să creadă că mă simt bine.Poate chiar o să o fac.

Imediat ce am ajuns pe şezlonguri,ei au aruncat hainele de pe ei şi s-au lovit de apă care mai de care.Dino şi Dk înotau că broaştele.Vernon se arunca în cap.S.Coups a aterizat de câteva ori pe burtă,lovindu-se destul de rău. Seungkwan părea asemenea unei balene pe uscat. Woozi,Jeonghan şi Jun se aruncau ținându-se de mâini.The8 stătea pe marginea bazinului cu picioarele în apă. Iar Mingyu şi Wonwoo se holbau după fetele care aveau costume de baie mai sumare.Eu stăteam pe şezlong în costum de baie cu scuza că vreau să mă bronzez.Tot nu scăpasem de unele stropituri sau de clasica aruncare în piscină. Nu erau împăcați cu ei însăsi dacă nu mă făceau leoarcă fără motiv.M-am așezat înapoi să mă usuc puțin şi să mă încălzesc.Apa era călduță,dar pentru mine era cam rece.
Simt cum un prosop uscat şi frumos mirositor îmi acoperă umerii,dar nu mă uit la cel care mi l-a pus,fiind sigură că e Vernon.Mare mi-a fost uimirea când îi văzusem părul blond şi trupul dolofan așezându-se lângă picioarele mele.M-am ridicat rapid şi m-am alăturat celorlalți în apă.Era singurul lucru pe care am putut să îl fac:
-Uită cine s-a decis să își facă apariția!strigă Jeonghan zâmbitor
-Hoshi!Hai să ne batem!strigă Dino entuziasmat
Hoshi se schimbă într-o pereche de bernude închise la culoare şi un maieu alb.Apoi ni s-a alăturat.Jun se afla între noi,The8 era în stânga mea,iar ceilalți erau împrăștiați prin piscină.
Hoshi se aruncă în apă,apoi mă trase de picioare şi mă lipise de pieptul lui.Înainta în grabă spre mijlocul bazinului,ştiind că doar de acolo nu pot scăpa.De vină era apa care îmi trecea cu mult peste cap şi nu ştiam să înot:
-Vreau să ies de aici!spun speriată
-Nu te las.Azi stai cu mine toată ziua.
Nu ştiam cum să îl combat.Mă gândeam doar că orice aş face, tot nu pot să îl fac să se răzgândească:
-Fie cum spui tu.Doar scoate-mă de aici.
Încet încet s-a apropiat de marginea bazinului.Cum am ajuns pe pavajul de lângă bazin,am sărit din brațele lui ca arsă:
-Să mergem să luăm îngheață.spune el trăgându-mă după el până la stand
Mi-a cumpărat îngheață,chiar dacă am spus frumos că nu vreau,apoi ne-am plimbat pe aleile ştrandului:
-Mi-a fost dor să vorbesc cu tine.
Nu am spus nimic,doar încercam să nu îl privesc şi să continui să mănânc din îngheață.
-Cât mai stai cu noi?replică din nou blondul
-Cred că două săptămâni.găsesc curajul necesar să vorbesc
-Trebuie să facem mai multe ieșiri.Măcar să petrecem puțin timp împreună.
-Mai vedem.replic eu
-Adică?Ce vrea să însemne asta?pare oarecum deranjat de răspunsul meu
-Programul vostru e cam încărcat din câte am observat.
-La asta te refereai deci.spune așezându-se pe şezlong
-Dar la ce credeai că mă refer?spun făcând același lucru
-Nu contează.
Asta a fost tot ce am auzit de la el toată ziua. Nu a mai scos o vorbă.
În mașină a ținut morțiș să stau în brațe lui.Şi nu m-am împotrivit.Chiar mi-a plăcut să stau în brațele lui şi să îl simt cum mă strânge mai tare sau cum își lasă bărbia pe umărul meu.
Chiar mi-a fost dor de el.

Bună dragilor. Long time no see.Stiu,dar a început scoala şi chiar nu este usor în clasa a11a.Am anul acesta şi simularile şi nu pot decât să învăț mult.Mai scriu când am timp,dar nu mai postez la cealaltă carte până nu o termin pe aceasta.Primul venit,primul servit.
Cum vi se pare?
Mulțumesc că citiți.
Ne citim în capitolul următor.