Momente împreună

349 24 6
                                    

Ziua următoare, de dimineață, S.Coups m-a trezit cu noaptea în cap şi m-a luat să alergăm prin parc deoarece el e o persoană publică şi la ora şapte dimineața nimeni nu îl poate observa alergând.Ce om normal s-ar trezi în timpul liber la şapte dimineața?
La insistențele celor din cameră,i-am făcut pe voie.Am alergat o jumătate de oră prin parc apoi ne-am aşezat pe o băncuță liberă să îmi trag sufletul:
-Eşti bine?spune S.Coups bătându-mă cu palma pe spate
-Abia...pot...să...respir.
-Haide.Mergem acasă.spune el şi se ridică
Am ajuns la apartament unde am luat micul dejun,apoi au trebuit să plece la agenție pentru a repeta.
După câteva ore în care au repetat,The8 şi Jun m-au dus la mall.Am mâncat împreună înghețată,ne-am plimbat prin parcul exterior al mallului,ne-am dus la locul de joacă al copiilor unde l-am pierdut pe The8 la groapa cu bile,dar l-am găsit după jumătate de oră.
O surpriză am avut când am vrut să ne întoarcem acasă.Ce autobuz trebuia să luam pentru a ne lăsa într-o stație mai apropiată de apartament?Abia acum am aflat că ei erau originari din China şi habar nu aveau de mersul autobuzelor. Până la urmă ne-am urcat într-un autobuz care ne-a dus două stații mai departe de casă.L-am sunat pe Vernon care ne-a explicat cum să ajungem acasă şi într-o jumătate de oră intram pe ușa apartamentului.
După cină,Joshua m-a chemat la el în cameră unde avea o chitară.Se pare că acum el trebuia să își petreacă timpul cu mine.L-am auzit cântând câteva melodii,apoi am început să vorbim despre diverse cărți care ne pasionau.La un moment dat ne contraziceam mai aprins despre faptul că seria Jocurile Foamei este mult mai potrivită decât seria Harry Potter.Dar ne-am calmat la un moment dat.
Se făcuse târziu şi am plecat în dormitor.Vernon avea chef de conversație:
-Cum a fost azi?
-Presupun că, dacă nu m-au pierdut Jun şi The8 ,a fost bine.A fost amuzant într-o oarecare măsură să ne urcăm într-un autobuz oarecare.Am văzut mai mult din oraş.încep eu să îi povestesc cu un zâmbet pe față
-Cum a fost cu S.Coups?continuă să mă întrebe
-El chiar are condiție fizică!mă mir eu.Poate alerga mult şi bine.Abia îl prindeam din urmă.
-Cu Joshua ți-a plăcut?
-Ştii bine că eu şi Joshua mereu ne înțelegem bine.Cititorii de cărți se înțeleg perfect când nu se ceartă.spun şi începem amândoi să râdem
Dimineața m-a trezit Woozi cu vreo cincisprezece minute mai devreme pentru a ne bea cafeaua de dimineață împreună.Am pregătit cafeaua şi ne-am aşezat la masă:
-Ți-a plăcut ieri?încearcă el să găsească subiecte de discuție, chiar apreciez gestul lui
-Da.Dar m-am speriat puțin când nu am ştiut cum să ajungem acasă.
-Într-o zi,înainte să pleci,poate stăm să mă ajuți să compun ceva.îmi propune el
-Vreau doar să asist,dacă nu te superi.zâmbește şi dă aprobator din cap
-Poate veniți la New York odată toți.Vă arăt eu distracție acolo.începem amândoi să râdem
-Chiar mi-ar plăcea,dar acum că am debutat nu cred că vom mai avea timp.spune el trist
-Măcar o săptămână în vara viitoare.Vă mai relaxați şi voi.
-Vom vedea.
Când să ne continuăm discuția a intrat S.Coups pe ușa bucătăriei şi îi bea cafeaua micuțului blond.
Ne-am luat micul dejun şi i-am însoțit la o şedință foto.Ne-am deplasat cu obișnuita maşină.
Studioul foto era imens.Multe cabine erau pregătite cu hainele în care băieții trebuie să pozeze.Camerele erau montate şi gata să înceapă şedința.Toți s-au schimbat în uniforme şcolare.Era o şedința foto care făcea reclamă la articole şcolare.Şi puteam observa câte o liniuță de fard închis la colțul ochiului fiecaruia pe lângă urme de fond de ten şi luciu de buze transparent sau puțin roşiatic.
Făceau câteva poze de grup,apoi câteva individuale în care trebuia să pună în evidență uniforma.În poza de grup au adăugat şi niște scaune şi banci pentru a sta pe ele în aşa fel încât să se vadă toată lumea.Totul a durat în jur de trei ore.
În timpul şedinței lor foto am dispărut din peisaj şi mă plimbam prin cabine.M-am împrietenit cu o make-up artistă şi timp de treizeci de minute mi-a făcut machiajul.Când m-am întors majoritatea erau gata de plecare,dar mai trebuia să intre la şedința foto individuală Woozi şi Seungkwan.Pe un ecran de lângă fotograf se derulau pozele pe care ei le-au făcut.M-am apropiat de el şi am început să îl privesc.Pozele lui Dino,apoi ale lui Vernon şi ale lui Wonwoo erau succesive.Apoi au început să apară şi pozele celor doi care pozau separat.
După ce au terminat ne-am îndreptat spre dubiță şi am plecat spre sala de dans de la Pledis Entertainment.
Prânzul l-am luat împreună cu ei în sala de dans,după ce S.Coups a comandat mâncare.

La ora patru după-amiaza,ei erau storşi de vlagă şi uzi leoarcă.Au repetat încontinuu după ce au servit prânzul.I-am convins până la urmă să mergem spre casă şi să se odihnească.
După ce am ajuns acasă,am stat de vorbă cu Vernon şi depănam amintiri.Un val de nostalgie şi tristețe m-a cuprins când,tot vorbind,a adus în discuție momentul plecării lui din New York.Simțeam cum ochii mi se umple de lacrimi şi că nu mai pot ascunde faptul că atunci am simțit cum îmi fuge pământul de sub picioare şi cum cerul mă lovește în moalele capului.Am schimbat subiectul,aducând-o pe bunica Greta.Când să mă întrebe depre ea,două bătăi în uşă l-au întrerupt.Apoi şi-a făcut apariția Dino:
-Caitlyn,vrei să jucăm un joc video?
Mă uitam la Vernon şi acesta aprobă.
-Sigur,Dino.spun şi înaintez spre el
Am plecat împreună spre sufragerie cu Vernon în spatele nostru.În sufragerie erau aproape toți şi urmăreau un film.Dino a oprit filmul,stârnind contradicțiile celor interesați.
Ne-am aşezat pe covor şi îmi înmână un joystick(nu ştiu dacă aşa i se spune) şi am început să ne jucăm.Mai mereu pierdeam şi cei prezenți râdeau cu poftă.De fiecare dată când pierdeam mă prefăceam  că îl bat pe Dino.Până şi el râdea de mine.
Apoi m-am jucat cu Vernon.Asta îmi trezea nostalgia trecutului.Atunci când eram mici ne băteam când pierdea unul din noi.Şi acum făceam la fel.Ne băteam în joacă.
Era târziu,dar în bătaia noastră l-am prins şi pe S.Coups care voia să ne trimită la culcare.Dar până la urmă l-am ascultat şi am plecat spre dormitoare.

Bună dragilor. Sper să vă bucurați de încă un capitol al acestei povesti.
Am observat că această carte a ajuns la 2mii de lecturări şi vreau să vă mulțumesc.Nu m-am gândit că o să vă placă atât de mult.
Ne citim în capitolul următor.

Seventeen's sisterUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum